\u00cencerc s\u0103 las sarcasmul de-o parte, dar nu promit nimic.<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia interbelic\u0103, la baza societ\u0103\u0163ii se aflau doar dou\u0103 clase sociale bine consolidate: \u0163\u0103r\u0103nimea \u015fi intelectualitatea. Guvernul \u201ecomunist\u201d, ajuns la putere din gra\u0163ia sovietic\u0103, nu putea, bine\u00een\u0163eles, s\u0103 le tolereze: ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi dreptul la existen\u0163\u0103, ele deveneau \u201ereac\u0163ionare\u201d \u015fi trebuiau \u00een consecin\u0163\u0103 \u201ecomb\u0103tute\u201d.
\n\u00cen cazul intelectualit\u0103\u0163ii, nefiind ea prea numeroas\u0103, procedeele de \u201ecombatere\u201d au fost destul de simple. \u00cen primul r\u00e2nd, s-a conferit sau s-a promis celor mai proeminen\u0163i exponen\u0163i ai s\u0103i, \u00een mod festiv \u015fi pe scar\u0103 larg\u0103, statutul de \u201ede\u0163inut politic\u201d. O jum\u0103tate a c\u0103zut, deci. Iar ceealalt\u0103 jum\u0103tate a fost lesne de infiltrat cu ajutorul \u201eintelectualului de tip nou\u201d, care invoca tot felul de titluri academice suspecte.<\/p>\n
Cu \u0163\u0103r\u0103nimea n-a mers chiar a\u015fa de u\u015for, av\u00e2nd \u00een vedere una dintre numeroasele \u201emo\u015fteniri nefaste de la regimului burghezo-mo\u015fieresc\u201d de care suferea \u0163ara: num\u0103rul prea mic de \u00eenchisori.
\nDe\u00eendat\u0103 ce paturile cu etaj din celule a atins tavanul, s-a recurs la o metod\u0103 mai \u201esubtil\u0103\u201d: dezr\u0103d\u0103cinarea. Colectivizarea for\u0163at\u0103 \u015fi industrializarea au creat un cadru optim pentru distrugerea satului rom\u00e2nesc \u015fi a \u0163\u0103r\u0103nimii. \u0162\u0103ranul rom\u00e2n \u015fi-a b\u0103tut ferestrele \u00een cuie \u015fi a plecat la ora\u015f, \u00eengro\u015f\u00e2nd r\u00e2ndurile mitoc\u0103nimii deja existente. Micile c\u0103su\u0163e de mahala, cu gr\u0103dini\u0163a \u015fi umbrarul lor de vi\u0163\u0103 de vie, au cedat locul blocurilor. Mitoc\u0103nimea, cople\u015fit\u0103, s-a transformat \u00een m\u00e2rl\u0103nime.<\/p>\n
Dar n-au putut pleca to\u0163i, c\u0103 de unde at\u00e2ta industrie \u015fi at\u00e2tea blocuri.
\n\u0162\u0103ranul rom\u00e2n r\u0103mas la sat a devenit ceapist, iasist sau semetist. \u00cen afar\u0103 de asta, mul\u0163i s\u0103teni au avut posibilitatea de a lucra la ora\u015f \u015fi a face naveta, evit\u00e2nd astfel impasul alegerii \u00eentre c\u0103l\u0103rie \u015fi m\u0103g\u0103rie. A ap\u0103rut astfel o nou\u0103 clas\u0103 social\u0103, aceea a naveti\u015ftilor. De-a lungul anilor, prin \u00eencruci\u015farea \u201ei\u015ftilor\u201d \u00eentre ei, locuitorii de la sate s-au transformat din \u0163\u0103rani \u00een – hai s\u0103 le spunem a\u015fa – \u0163op\u00e2rlani.
\n\u0162op\u00e2rlanul rom\u00e2n are anten\u0103 parabolic\u0103, ascult\u0103 muzic\u0103 \u201epopular\u0103\u201d sau manele, crede c\u0103 fluturii de noapte (macroglossum stellatarum) sunt colibri, omoar\u0103 n\u0103p\u00e2rcile (\u015fop\u00e2rlele f\u0103r\u0103 picioare, anguis fragilis) zic\u00e2nd c\u0103 sunt \u015ferpi(?), \u015fi, c\u00e2nd se plictise\u015fte, prinde cu la\u0163ul pi\u0163igoi ca s\u0103-i dea de m\u00e2ncare pisicii. Adesea se laud\u0103 cum arunca \u00een \u201evremurile bune\u201d ale navetismului obiecte de metal \u00een mecanismul ma\u015finilor din fabric\u0103, pentru ca acestea s\u0103 se defecteze \u015fi s\u0103 fie oprite, permi\u0163\u00e2ndu-i astfel s\u0103 doarm\u0103 lini\u015ftit \u00een tura de noapte.
\n\u0162op\u00e2rl\u0103nimea rom\u00e2n\u0103 ur\u0103\u015fte nu numai agricultura, pomicultura \u015fi viticultura, dar \u015fi orice alt\u0103 cultur\u0103. \u0162op\u00e2rlanul rom\u00e2n tr\u0103ie\u015fte de azi pe m\u00e2ine, din ce d\u0103 Domnul. Vara culege ciuperci \u015fi fructe de p\u0103dure, pe care le vinde. (Din cauza incendiilor provocate cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 pe p\u0103\u015funile necosite, incendii care adesea se extind \u015fi \u00een p\u0103duri, aceast\u0103 surs\u0103 de venit a disp\u0103rut \u00eens\u0103 aproape complet.) Sau fur\u0103 lemne din p\u0103dure, ob\u0163in\u00e2nd pe aceast\u0103 cale, de bine de r\u0103u, lichiditatea necesar\u0103. (De obicei, aceasta se prepar\u0103 din alcool tehnic cump\u0103rat pe sub m\u00e2n\u0103, numit prin p\u0103r\u0163ile noastre \u201e\u015fpir\u201d, \u015fi ap\u0103.)
\nIarna vegeteaz\u0103. Ori taie gardul sau pomii fructiferi din gr\u0103din\u0103, (ale c\u0103ror fructe oricum nu le mai culege), pentru c\u0103 nu mai are lemne. Nu are bani s\u0103-i cumpere fiicei sau soacrei medicamente de 12 lei pe lun\u0103, dar fumeaz\u0103 \u015fi bea de 12 lei pe zi.
\nPurceii, dac\u0103 cumva supravie\u0163uiesc frigului dup\u0103 ce au fost f\u0103ta\u0163i, cresc \u00eentr-o cocin\u0103 unde gunoiul se ridic\u0103 la o jum\u0103tate de metru. Vierii nu se mai castreaz\u0103, pentru c\u0103 \u0163op\u00e2rlanul s-a obi\u015fnuit cu gustul c\u0103rnii lor. Iar de vaccinare \u015fi deparazitare nici nu mai vorbim. Vaci nu prea \u0163ine, pentru c\u0103 dau prea mult de lucru, c\u0103 doar iarna le trebuie f\u00e2n, ap\u0103 \u015fi alte chestii. \u015ei dac\u0103 totu\u015fi mai vezi c\u00e2te una, aproape c\u0103 nu-\u0163i mai po\u0163i da seama dac\u0103 e vac\u0103 sau bivol, at\u00e2ta e de murdar\u0103. La muls, ugerul se unge adesea cu vaselin\u0103 tehnic\u0103, ca s\u0103 nu se irite… iar vi\u0163eii beau laptele din g\u0103leat\u0103, cu por\u0163ia, s\u0103 nu le \u201emearg\u0103 burta\u201d. \u0162op\u00e2rlanul rom\u00e2n crede c\u0103 g\u0103inile nu se ou\u0103 dac\u0103 nu au coco\u015f, iar caii nu trebuie \u0163es\u0103la\u0163i \u015fi peria\u0163i niciodat\u0103, deoarece balega uscat\u0103 \u0163ine iarna de cald \u015fi vara de r\u0103coare.
\nDar cel mai r\u0103u tot c\u00e2inii o duc. C\u00e2nd sunt mici, sunt ciupi\u0163i de nas \u015fi \u00eent\u0103r\u00e2ta\u0163i cu un b\u0103\u0163 sau li se taie coada, ca s\u0103 se fac\u0103 r\u0103i. C\u00e2inele \u0163op\u00e2rlanului, care nu-i d\u0103 acestuia nici lapte, nici ou\u0103, nici carne, se hr\u0103ne\u015fte vara cu iarb\u0103 \u015fi iarna cu z\u0103pad\u0103. Este \u0163inut legat \u00eentr-un lan\u0163 cam de o jum\u0103tate de metru \u015fi nu e dezlegat niciodat\u0103, ca s\u0103 nu fug\u0103 de acas\u0103. De dou\u0103 ori pe an, masculii \u00ee\u015fi rup lan\u0163urile \u015fi pleac\u0103 totu\u015fi, \u00eentorc\u00e2ndu-se dup\u0103 vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu g\u00e2tlejul sf\u00e2\u015fiat \u015fi urechile zdren\u0163uite, de multe ori numai pentru a-\u015fi da sufletul acas\u0103. C\u0103\u0163elele fac tot de dou\u0103 ori pe an o droaie de pui, care sunt arunca\u0163i acolo unde se arunc\u0103 gunoaiele din sat: \u00een \u201ep\u0103r\u0103u\u201d. C\u00e2inele \u0163op\u00e2rlanului este legat vara l\u00e2ng\u0103 ogor, ca s\u0103 sperie mistre\u0163ii, \u015fi \u0163inut \u00een plin soare, f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare \u015fi ap\u0103, uneori chiar \u015fi o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Dup\u0103 asta, este adus acas\u0103 cu c\u0103ru\u0163a sau cu roaba, pentru c\u0103 singur nu mai poate umbla, \u015fi dac\u0103 \u201enu se mai face\u201d, \u00eenlocuit.
\nIar cei ce supravie\u0163uiesc ar da orice s\u0103 scape cumva \u015fi s\u0103 ajung\u0103 maidanezi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cencerc s\u0103 las sarcasmul de-o parte, dar nu promit nimic. \u00cen Rom\u00e2nia interbelic\u0103, la baza societ\u0103\u0163ii se aflau doar dou\u0103 clase sociale bine consolidate: \u0163\u0103r\u0103nimea \u015fi intelectualitatea. Guvernul \u201ecomunist\u201d, ajuns la putere din gra\u0163ia sovietic\u0103, nu putea, bine\u00een\u0163eles, s\u0103 le … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti