Minima Ruralia

Pentru versiunea românească am folosit „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, Humanitas Fiction 2010, Coordonator serie: Denisa Comănescu, Tehnoredactor: Manuela Măxineanu, Corector: Georgeta-Anca Ionescu, DTP: Emilia Ionaşcu, Carmen Petrescu.
Textul românesc a fost comparat cu originalul în limba germană, pentru care am folosit cartea apărută la editura Fischer Taschenbuch Verlag, 5 Auflage, 2010.
Traducerile proprii ale frazelor pe care le-am oferit (text cursiv) încearcă să redea cât mai exact – adesea literal – sensul textului german, fără să emită pretenţia de a fi elaborate din punct de vedere stilistic.

Concluzii
Numeroasele exemple amintite mai jos duc la constatarea că traducătoarea a ratat, din neglijenţă sau necunoştinţă de cauză, nu numai semnificaţia multor cuvinte simple, dar chiar şi înţelesul unor pasaje întregi. Deosebit de grav ne apare faptul că răstălmăcirea sensului unor expresii colocviale foarte cunoscute în limba germană, cum ar fi „sich durchbeißen” oder „über seinen Schatten springen” duce la formulări de-a dreptul stranii care derutează complet cititorul.
Atât abundenţa, cât şi gravitatea deficienţelor menţionate, sunt după părerea noastră nepermise.

Denumiri sau expresii improprii

„Teer” (corect aici: smoală/asfalt) => „catran” (p. 7)
„glühend” (corect: incandescent) => „aprins” (p 7)
„Rübenblätter” (corect: frunze de sfeclă) => „Frunze de zarzavat” (p. 11)
„Muster” (corect aici: model) => „imprimeu” (p. 12)
„feucht” (corect: umed) => „ud” (p. 12)
„lötete” (corect: lipi) => „suda” (p. 13),
„krochen” (corect: se târâseră) => „năpădiseră” (p. 14)
„Schlauch” (corect aici: tub) => „ţeavă subţire” (p. 14)
„Stoppeln” (corect: fire scurte, tuleie) => „smocuri” (p. 16)
„gestampftvoll” (corect: îndesat, burduşit) => „plin cu vârf” (p. 17)
„Stiel” (corect aici: codiţă) => „tulpină” (p. 17)
„Bank” (corect: bancă) => „piatră” (p. 19)
„hören nicht zu” (corect: nu ascultă) => „nu aud ce se spune” (p. 20)
„summt” (corect aici: zumzăie, vuieşte) => „duduie” (p. 21)
„Waden” (corect: pulpe) => „coapse” (p. 24)
„streifen” (corect aici: a atinge) => „a mângâia” (p. 27)
„schürfen” (corect aici: a râcâi) => „a zgâria” (p. 27)
„schwimmen” (corect aici: plutesc) => „înoată” (p. 31)
„es gluckst” (corect aici: gâlgâie) => „sughite” (p. 33)
„grobgerippt” (corect: cu nervuri grosiere) => „încreţite grosolan” (p. 37)
„rüttelt am Stuhl” (corect: zgâlţâie scaunul) => „se leagănă cu scaunul” (p. 38)
„mit den Händen voraus” (literal: cu mâinile înainte, aici probabil: fără zăbavă) => „să întindă mâinile” (p. 38)
„liegengelassenen Jahren” (aici foarte probabil: anii trecuţi) => „anii de izbelişte” (p. 40)
„macht Pfuscherei” (corect: face lucru de mântuială) => „se ţine de prostii” (p. 41)
„Gras” (corect: iarba) => „buruiana” (p. 43)
„Clematis” (corect: clematis) => „zorele” (p. 44)
„er macht die Köpfe stur” (corect: le face capetele îndărătnice) => „le face capetele pătrate” (p. 48)
„Weizenstoppeln” (corect: mirişte sau tulei de grâu) => „lanuri de grâu” (p. 49)
„Kehlkopf” (corect aici: mărul lui Adam) => „beregata” (p. 49)
„Hirschgras” (corect: pir) => „ciulin” (p. 50)
„blasen” (corect aici: a sufla) => „a arunca” (p. 53)
„Warzen” (corect: negi) => „coşuri” (p. 64)
„vor dem einzelnen Haus” (corect: în faţa casei singuratice) => „în faţa singurei case” (p. 64)
„Maschinenöl” (corect: ulei lubrifiant) => „motorină“ (p. 77)
„Fleckensalz” (corect: detergent sau agent de pete) => „piatra acră” (p. 77)
„Rinnstein” (corect aici: rigolă, cloacă) => „bolovan” (p. 78)
„Überdruß” (corect: plictis, urât) => „repulsie” (p. 78)
„Hirschgras” (corect: pir) => „zmeoaică” (p. 80)
„Rasseln” (corect aici: zuruie, răpăie) => „zăngănesc” (p. 86)
„Trippeln” (corect: tropăie) => „dau din picioare” (p. 117)
„Suppenauge/Fettauge” (corect: steluţă, ochi sau strat de grăsime) => „cerc de supă” (p. 117/118)
„Wagen” (corect aici: maşină) => „camion” (p. 120)
„Was meinst du” (corect aici: ce vrei să spui) => „ce crezi” (p. 130)
„der streunende Hunger” (corect aici: foamea de pripas) => „foamea care împrăştie” (p. 146),
„Dieselöl” (corect: motorină) => „ulei Diesel” (p. 205)
„Öl” (corect aici: motorină) => „ulei“ (p. 205/206)

Traduceri literale care conduc la expresii neuzitate:

„Schamhaar” (corect: floci) => „perii ruşinii” (p. 7)
„rostfrei” (corect: inoxidabil) => „neruginit” (p. 21)
„Blattlaus” (corect: păduche de plante, afidă) => „păduche de frunză” (p.37)
„Baumschule” (corect: pepinieră) => „şcoală de copaci” (p. 101)
„Feldstecher” (corect: binoclu) => „binoclu de câmp” (p. 101)

Confuzia dintre doi termeni cu aparenţă grafică asemănătoare

„Die Ameise trägt eine tote Fliege”
„Furnica duce o muscă moartă”
„Furnica trage după ea o muscă moartă” (p. 7)
„trägt” (corect: cară, poartă, duce) => „trage după ea”, contaminarea sensului cu românescul „a trage”

„Das Wasser war kalt, und mein Gaumen war heiß, mein Hals klopfte in den Ohren.”
„Apa era rece, cerul gurii îmi era fierbinte, gâtul îmi bătea(pulsa) în urechi.”
„Apa era rece şi degetul meu fierbinte, îmi simţeam gâtul pulsând în urechi.” (p.34)
„Gaumen” (corect: cerul gurii)=> deget, confuzie cu „Daumen” (degetul mare de la mână)

„Neben der Presse steht eine Blutlache. Sie gerinnt nicht, das Öl saugt sie auf.”
„Lângă presă se află o baltă de sânge. (Ea) nu se încheagă, uleiul o absoarbe.”
„Lângă presă se întinde o baltă de sânge. Nu curge, uleiul o absoarbe.” (p. 93)
„gerinnt nicht” ( nu se încheagă/coagulează) => nu curge; confuzie gravă între „gerinnen” şi „rinnen” (a curge), deoarece inversează sensul.

„[ ] das Pferd sucht mit den Nüstern die Baumrinde ab.”
„[ ] calul cercetează cu nările scoarţa copacului.”, sau, mai simplu, dar mai puţin exact:
„[ ] calul adulmecă scoarţa copacului.”
„[ ] calul decojeşte cu nările scoarţa de pe lemn.” (p. 43).
Confuzie între verbul „absuchen” (a cerceta, a examina) şi alte verbe care conţin afixul „ab”, cum ar fi „abnehmen”, „abmachen” sau „abschälen”, acţiunea descrisă este absurdă.

Confuzia între două semnificaţii diferite ale aceluiaşi cuvânt german

„Zwischen dem Dorf und der Brücke ohne Fluß hingen Schafe.“
„Între sat şi podul fără râu zăboveau(poposeau) oi.“
„Între sat şi podul fără râu atârnau oi.” (p. 11)
Verbul „hängen” are şi semnificaţia de „a zăbovi, a poposi”, confuzia duce la o reprezentare absurdă.

„Wenn das Auge quillt, wenn ein Zahn bricht, wenn im Ohr blut steht, kommt ein Achselzucken.”
„Când ochiul se umflă, când un dinte se rupe, când în ureche este sânge, vine un dat din umeri.”
„Când îţi curge un ochi, când ţi se rupe un dinte, când ai sânge în ureche, urmează o ridicare din umeri.” (p. 21),
Verbul „quellen” are şi semnificaţia (în acest caz corectă) de „a se umfla”. Semnificaţia „a izvorî” sau „a curge” este folosită doar pentru fluide sau, în sens figurat, pentru zgomot, miros, sentimente şamd.

Interpretare eronată a unor expresii germane colocviale

Flüche sind kalt. [ ] Sie sind nicht zum Riechen und nicht zum Essen. Nur zum Wirbeln und flachen Hinlegen sind Flüche, zum kurzen Toben und langen Stillhalten.”
„Înjurăturile sunt reci. [ ] Nu sunt de mirosit şi nici de mâncat. Numai de zvârcolit(zbătut) şi zăcut întins sunt înjurăturile, de-o scurtă dezlănţuire (de-un scurt tărăboi) şi-un lung răbdat (şi-o lungă nemişcare).”
„Înjurăturile sunt reci.[ ] Ele nu-s de mirosit şi nici de mâncat. Înjurăturile sunt bune doar să stârneşti praful şi să te culci pe un loc neted, sunt bune doar de un mic scandal şi de un lung răgaz de linişte.” (p. 8)
Formularea este, din mai multe puncte de vedere, defectuoasă. Verbul substantivat „Wirbeln” nu are, în acest context, absolut nimic de-a face cu expresia „Staub aufwirbeln” (a răscoli praful), care în germană, pe lângă sensul propriu, mai are şi sensul figurat de „a face senzaţie, a trezi interesul”. În afară de asta, acest sens figurat, singurul care ar putea fi eventual invocat, nu există în română. În al doilea rând, „flach hinlegen“ nu presupune câtuşi de puţin „un loc neted“, ci doar poziţia orizontală.
Cu toate că epitetul „still” poate să însemne, printre multe altele, şi „liniştit” (tăcut, fără zgomot), şi „nemişcat”, verbul „stillhalten” are în germană doar două sensuri: „a sta nemişcat” şi „a răbda”, astfel încât opţiunea „răgaz de linişte” este neavenită.

„Die Gehenden beeilten sich an dieser Stelle, gingen eine Spanne weit über ihren Schatten hinaus.“
„Trecătorii se grăbeau în acel loc, se întreceau binişor pe sine înşişi.“
„În dreptul lui, trecătorii grăbeau pasul, mergeau o bucată de drum depăşindu-şi cu mult umbra.” (p. 45)
Expresia germană „über seinen Schatten springen“ se referă la un efort deosebit faţă de obiceiurile normale ale cuiva, la ieşirea din normal, la “a te învinge singur”, la “a-ţi călca pe inimă”.

„Die Pelzmäntel sind aus weißem Lamm. Nur einer ist grün, als hätte sich, nachdem der Mantel genäht war, die Weide durchgebissen.“
„Blănurile sunt de miel alb. Numai una este verde, de parcă, după ce blana a fost cusută, păşunea ar fi răzbit prin ea (s-ar fi impus, ieşit la iveală).”
„Hainele de blană sunt din piei de miel alb. Doar una este verde, de parcă după ce paltonul a fost cusut păşunea s-ar fi sfâşiat. ” (p. 54)
Confuzie care denaturează sensul, deoarece expresia germană „sich durchbeißen” are aici semnificaţia de „a răzbi(prin efort, luptă)”, şi în niciun caz „a se sfâşia”.

„Man wird hellhörig im Hauch der Angst.”
„Devii suspicios în atmosfera fricii.”
„Sub suflarea fricii începi să ai auzul limpede” (p. 37)
Expresia germană „hellhörig werden” implică necondiţionat trezirea unei bănuieli, iar „Hauch” are în acest context semnificaţia de „atmosferă” sau „ambianţă”.

Fracturi logice

„Ihre Beine sind knochig, sind zum Anprobieren der Bluse für einen einzigen Gang an den Bauch gestellt.”
„Picioarele ei sunt ciolănoase, sunt ataşate(puse) la burtă pentru probatul bluzei şi-un singur(unic) mers.”
„Picioarele ei sunt ciolănoase, când îşi probează bluza îşi duce genunchii până-n dreptul burţii, încercând parcă un mers unic” (p. 16)

„Ein halbes Jahr geht der rostige Draht durch die Hände. Dann wird die Lohntüte zu Grigore gebracht, eine Goldkette wird um den Hals gehängt.”
„O jumătate de an trece sârma ruginită prin mâini. Apoi salariul este dus la Grigore, un lanţ de aur este atârnat de gât.”
„Sârma cu reflexe arămii îi trece vreme de o jumătate de an prin mâini. Şi pe urmă Grigore îşi primeşte răsplata. I se atârnă un lanţ de aur la gât.” (p. 74).
Formularea contravine, în contextul dat, celei mai elementare logici, deoarece confundă făptaşul cu victima.

„Sie läßt drei Löffel Kaffee ins Wasser fallen, sie macht den Löffel nicht naß”
„Lasă să cadă trei linguri(ţe) de cafea în apă, nu udă lingur(iţ)a”,
„Deşartă înăuntru trei linguriţe de cafea fără să le ude” (p. 130).

„Clara hat, wenn sie flucht, immer Falten im Gesicht, denn im Fluch ist jedes Wort eine Kugel und kann die Dinge mit den Worten auf den Lippen treffen.”
„Clara are, întotdeuna când înjură, cute în obraz, căci în blestem fiecare cuvânt este un glonţ şi poate să nimerească orice lucru cu vorbele de pe buze.”
Când înjură, Clara face mereu creţuri în obraz, în sudalmă fiecare vorbă este un glonţ şi poate să ţintească obiectele de pe buze.” (p. 8)

„Die Augen sind schuldig, vor der Kerze sieht man das nicht.”
„Ochii sunt vinovaţi, la lumânare nu vezi asta.”
„Ochii sunt vinovaţi, asta nu se vede din cauza lumânării” (p. 48)

„Die Hände spüren, daß die Stirn genauso warm ist, daß sie jedoch im Unterschied zum Tisch nichts mehr vom Wohnen weiß.”
„Mâinile simt că fruntea este la fel de caldă, dar că, spre deosebire de masă, nu mai ştie nimic despre a locui.”
„Mâinile simt că fruntea este la fel de caldă, dar că, spre deosebire de masă, nu mai ştie nimic despre faptul că locuieşte acolo.” (p. 184)