Concluzii biblice

La toată discuţia înfierbântată din ziua de azi privind homosexualitatea, ţinând cont şi de faptul că cei mai îndârjiţi adversari ai dezincriminării LGBT sunt „creştini”, mi-am zis că n-ar strica să mă informez un pic asupra a ceea ce ne spune în această privinţă Biblia. (Nu vă aşteptaţi la o examinare exhaustivă, n-am timp de asta.)
Am reţinut câteva concluzii.
1) Dumnezeu i-a pedepsit pe cei necredincioşi lăsându-i „pradă necurăţiei” . Homosexualitatea este, deci, pedeapsă de la Dumnezeu, creaţia Lui. Lucrurile sunt clare. (Rămâne doar întrebarea pentru ce a acordat El, în atotputernicia sa, pedeapsa necredinţei. Nu prea putem să ne întoarcem chiar la păcatul originar, având în vedere discriminarea evidentă pe care o putem constata. De ce nu toţi?)
2) După cum se pare, cei astfel pedepsiţi, în rătăcirea lor, nu prea simt asta ca pe o pedeapsă şi nici nu consideră că se păcătuieşte prin asta.
3) Femeia îndrăzneşte să se ridice deasupra condiţiei sale de obiect şi, pe lângă că nu se mai lasă întrebuinţată de bărbaţi, întrebuinţează ea alte femei sau se lasă, cu totul împotriva firii, întrebuinţată de ele.
4) Pe bărbaţi, care au părăsit întrebuinţarea firească a femeii şi se dedau cu patimă unor lucruri scârboase între ei, Dumnezeu îi lasă în voia minţii lor blestemate.
5) Homosexualii, bărbaţi sau femei, sunt pedepsiţi suplimentar prin toate viciile cunoscute. O pedeapsă, care îşi ratează scopul, deoarece prin asta rătăcirile neîngăduite devin mult mai uşor de suportat.
6) Era cât pe-aici să uit: La moarte cu ei!
Ca toţi dictatorii, Dumnezeul Bibliei încearcă, în loc să gestioneze în mod onest rezultatele proiectului său printr-un management adecvat, să-şi ascundă greşelile făcând altele noi. În privinţa asta este, dacă doar un sfert din Biblie este adevărat, o cizmă. Fiind eu însumi pe vremuri manager sau cadru de conducere, am angajat numeroase persoane care îmbrăţişau această carieră. Dacă El ar fi apărut printre candidaţi, l-aş fi căzut.

Starea de păcat a omenirii
Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înădușă adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăţi, fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au dedat la gândiri deșarte și inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi și au înnebunit și au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare și târâtoare. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor, așa că își necinstesc singuri trupurile, căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu și au slujit și s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin. Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase, căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii; tot astfel, și bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârșit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase și au primit în ei înșiși plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoștinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de porniri răutăcioase; sunt șoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă. Și, măcar că știu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuși ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni pe cei ce le fac.
‭‭Romani‬ ‭1:18-32‬ ‭