Am arătat deja cât de uşor poţi întoarce un articolaş care se vrea polemic împotriva autorului. Sigur că da, tendinţa de a eticheta orice atitudine care nu ne convine drept „fascistă” există. Şi este contraproductivă. Reversul medaliei este însă de-a dreptul copleşitor: să ne gândim doar la „sexomarxism” (copyright A Papahagi) sau la „ecomarxism”, generate de o ură viscerală.
Trebuie să recunosc că mişcarea ecologică (la fel ca feminismul) are unele protuberanţe de-a dreptul ridicole, cum ar fi doctoratul h.c. acordat monstruleţului Greta Thunberg şi toată tevatura din jurul persoanei sale. Dar de aici şi până la tendinţa de a arunca copilul cu apa din copaie e cale lungă.
Într-o postare, în care orbirea intelectuală afişată nu poate, după mine, să provină din altceva decât ură, Adrian Papahagi afirmă:
Trump e revelatorul intoleranței agresive, totalitare a stângiştilor.
Iată o sentinţă bine formulată, care este însă îndreptată în direcţia greşită. Îi mulţumesc, totuşi, pentru colaborare.
Greta Thunberg e revelatorul intoleranței agresive, totalitare a conservatorilor.
Post a Comment