Atenţie nejustificată

M-am ocupat cam prea mult de Adrian Papahagi, am declarat cel puţin o dată că am să-l las în plata Domnului, dar am recidivat.
Mă rog, în aceste vremuri, în care cuvântul dat oricum nu prea mai contează, chestia nu sare, probabil, nimănui în ochi. Dar a început să mă enerveze pe mine.
Gata, m-am lecuit definitiv citind ultima tâmpenie pe care a scris-o.
La revedere, cap de lemn.

Acest articol a fost publicat în General, Internautisches / Internautice, Kotzbrocken / Borîturi, Menschen / Oameni, Politik / Politică, Rumänien und die Welt / România în lume. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns