Când bâlbâiala se transformă în câcâială

Dacă pe vremuri politica românească a fost dominată de bâlbâială, în ultima vreme se impune din ce în ce mai mult câcâiala.
Ciucă, Ciolacu, Câţu, Câciu, Câcău, Cîrstoiu, fi-v-ar numele de râs să vă fie.
Da nici cu un Bogdan nu mi-e ruşine:

„Dacă vrem să mai funcţioneze Coaliţia, e nevoie să avem mintea la noi şi să venim cu candidat unic.”

Bine, măi fudulie, ţine-ţi mintea la tine, da’ mai bine nu veni. Pleacă.

Notă pentru injineri şi politicieni: ambele forme „ţine-ţi” şi „ţineţi” sunt corecte, dar nu echivalente. Iar la întrebarea „Binebine, da io acuma cum să scriu?” răspunsul este „Nuţi mai bate capul, scrie şi matale cum î-ţi vine bine”.

Actualizare 23.04.24 15:00 h
Pe dl Cîrstoiu Cătălin (CîCă), fost „deocamdată” candidat, ar trebui mai degrabă să-l cheme Cîrstuţu.