Atât Preşedintele Echidistant şi Mare Mediator Nicuşor Dan, cât şi candidatul la funcţia de Premier Eugen Tomac pe care l-a propus acesta pentru a debloca criza politică, se dovedesc foarte sensibili la orice critică.
Preşedintele afirmă că nu avut mandat pentru a lua vreo poziţie în faza incipientă a crizei, ascunzându-se în spatele unor imperative atât de general formulate, încât îi garantează să iasă basma curată indiferent de străchinile în care a călcat. Dar acum, cu spatele la zid, face dintr-o dată apel la „responsabilitate” şi la „interesul ţării”.
Iar Premierul desemnat uită de propria răspundere pe care a purtat-o în calitate de consilier prezidenţial, funcţie care i-ar fi permis să-l tragă pe Preşedinte de mânecă atunci când criza politică se întrevedea deja. Cum este posibil ca Preşedintele unui Partid Conservator ca PMP să permită, în calitate de consilier prezidenţial, derapajul prin inactivitate al lui Nicuşor, care a favorizat o moţiune de cenzură PSD/AUR şi căderea guvernului? Dl Eugen Tomac respinge orice critică şi nu acceptă să i se dea lecţii. Dar invocă şi el „responsabilitatea” şi faptul că „România trebuie pusă pe primul loc”. La atâta obtuzitate politică mi se pare că ar fi meritat mai degrabă numele de Tolomac.
Ageamiilor. Hârb şi oală spartă. Vă doresc o convieţuire fericită. Tanda şi Manda.
