Minima Ruralia

Fă-ţi idee, domnule, ce traducere!
I.L. Caragiale, D-ale carnavalului

Transpunerea operelor Hertei Müller în româneşte este, după părerea mea, ceva cu totul deosebit. În primul rând, pentru că domnia sa, laureată a Premiului Nobel, este născută în România şi scrie adesea despre această ţară. Iar în al doile rând, pentru că domnia sa este în măsură – lucru la care cu greu ne putem aştepta de la un alt autor străin – nu numai să aprecieze calitatea textului românesc, dar chiar să-i sprijine pe traducători.

Deoarece citesc şi scriu cu tot atâta plăcere atât în română, cât şi în germană, am fost cândva în mod firesc confruntat cu acest subiect. Preocuparea mea, la început mai mult sporadică, a fost însoţită mai târziu de un interes crescând.

Citatul din Caragiale mă trădează: concluzia la care am ajuns, comparând textul românesc cu cel original, nu este de loc îmbucurătoare. Calitatea traducerii nu face cinste nici traducătorilor (până la ora actuală, cărţile Hertei Müller au fost traduse în româneşte de Corina Bernic, Nora Iuga şi Alexandru Al. Şahighian), şi nici editurii unde au apărut cărţile. Traducerile româneşti conţin adesea evidente greşeli de transpunere, care, pe alocuri, denaturează grav sensul originalului. Prin aceasta, imaginile sugerate cititorului sunt deformate, sentimentele trezite – denaturate şi melodia frazei compromisă.

Am ales pentru o analiză mai atentă următoarele volume: „Călătorie într-un picior” („Reisende auf einem Bein”, traducere de Corina Bernic), „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” („Der Fuchs war damals schon der Jäger”, traducere de Nora Iuga) şi „Leagănul respiraţiei” („Atemschaukel”, traducere de Alexandru Al. Şahighian), toate apărute la editura Humanitas Fiction în 2010.

„Călătorie într-un picior” debutează cu stângul chiar prin titlul folosit, traducera exactă a titlului, „Reisende auf einem Bein”, fiind mai degrabă „Călători într-un picior”. Această modificare, poate datorată vreunui redactor al editurii, nu este de loc lipsită de importanţă, deoarece cartea nu descrie câtuşi de puţin un episod de călătorie.

Vom găsi însă aici lucruri şi mai grave.

Voi da un exemplu mai lung, care demonstreză efectul unei simple erori de transpunere asupra imaginii de ansamblu:

„[ ] Die Frau zwischen den Kerzenständnern las, wenn sie nicht lächelte, in einem Buch. Dann kam ein Mann und küßte sie. Sie schaute in das Buch, als er sie küßte. Las diesen Satz, den einen noch, zu Ende. Sie schloß das Buch. [ ] Der Mann löst die Frau ab, dachte Irene, als die Frau das Buch geschlossen hatte. Aber sie ging nicht. Sie griff sich ins Haar. Schaute den Mann an. [ ] Die beiden, dachte Irene, werden bis Weihnachten die Kerzenständer nicht verkaufen. Werden sie in Kisten packen und weiterziehen.”

Tradus adecvat, textul sună pe româneşte:

„[ ] Femeia dintre sfeşnice citea, când nu zâmbea, o carte. Apoi a venit un bărbat şi a sărutat-o. Ea se uita în carte, când a sărutat-o. Citi propoziţia aceea, doar una, până la capăt. Închise cartea. [ ] Bărbatul o înlocuieşte pe femeie, gândi Irene, când femeia închise cartea. Dar ea nu plecă. Îşi prinse părul cu mâna. Se uită la bărbat. [ ] Cei doi, gândi Irene, n-o să vândă până la Crăciun sfeşnicele. O să le împacheteze în lăzi şi o să plece mai departe.”

Acum să vedem cum arată acelaşi text în traducerea Corinei Bernic:

„[ ] Când nu zâmbea, femeia aflată printre sfeşnicele ei, citea dintr-o carte. Apoi a venit un bărbat şi a sărutat-o. Când a sărutat-o, ea tocmai se uita în carte. A mai citit până la capăt propoziţia, doar pe aceasta, apoi următoarea, până la capăt. Apoi a închis cartea. [ ] Bărbatul o înlocuieşte pe femeie, se gândi Irene. Dar femeia nu plecă. Îşi duse mâna la păr. Îl privi pe bărbat. [ ] Până la Crăciun, se gândi Irene, cei doi nu vor reuşi să vândă sfeşnicele. Le vor împacheta în lăzi şi vor pleca mai departe.” (p. 39)

Pe lângă eroarea evidentă în privinţa numărului de propoziţii citite, care lasă cititorul cu totul nedumerit şi afectează imaginea femeii, textul foloseşte cuvinte de umplutură, care nu numai că interpretează în mod nedorit originalul, răpindu-i ambiguitatea voită, dar nici nu-i respectă ritmul abrupt.

Un alt exemplu în care traducerea vădit eronată deformează complet imaginea sugerată de text este

„Knotige Bäume trieben Äste auf dem Boden unten, um den Stamm. Oben dürr, unten dicht belaubt.”

În româneşte, înţelesul corect este:

„Copaci noduroşi lăstăreau jos la pământ, în jurul trunchiului. Sus sfrijiţi, jos des înfrunziţi.”

În traducerea Corinei Bernic, imaginea rezultată implică – ţinând seama de geotropismul cu precădere positiv al crengilor de copac – o monstruozitate (sau chiar imposibilitate) botanică:

„Copaci noduroşi îşi lăsau crengile la pământ, încolăcindu-le în jurul trunchiului. Sus uscaţi, iar jos plini de frunze.” (p. 31).

În afară de aceasta, „dürr” nu înseamnă numai „uscat” („verdorrt”), ci şi „uscăţiv”, „costeliv” (la oameni şi animale), şi deasemenea „sfrijit”. Nu vorbeşte nimic în favoarea copacilor „uscaţi”, în Germania cea iubitoare de ordine ar fi fost de mult tăiaţi… De remarcat şi cuvântul de umplutură „iar”.

Aici merită, în mod exemplar, să retraducem:

„Knotige Bäume ließen ihre Äste gen Boden (hängen) und schlangen sie um den Stamm. Oben verdorrt, und unten voller Laub.”

La fel de clare sunt lucrurile şi în următorul caz.

„In den Küssen war eine Klemme. ”

înseamnă pe româneşte:

„În săruturi era o stânjeneală (o apăsare, o tensiune, un impas, etc.). ”,

şi în niciun caz

„În săruturi era ceva penibil” (p. 34).

În traducerea Corinei Bernic, acest gen de scăpări nu sunt, din păcate, rare. Vom mai găsi:

„Fingernägel” (corect: unghii) = „unghiile degetelor” (p. 9), „Musiker” (corect hier: muzicanţi) = „muzicieni” (p. 11), „krumm” (corect: strâmb) = „întortocheat” (p. 12), „verwinkelt” (corect: întortocheat) = „colţuros” (p. 33), „Ohrgehänge” (corect: cercei) = „Ştras” (p. 38), „auf dem geblümten Bezug der breiten Matraze” (corect: pe tapiţeria înflorată a saltelei late) = „pe aşternutul înflorat al saltelei largi”(p. 46), „Zimmerefeu” (corect: iederă de cameră) = „Rododendron” (p. 140), „schamlos” (corect: neruşinat) = „dezinhibat” (p. 153), „Forelle” (corect: păstrăv) = „lostriţă” (p. 175) şamd.

Lucrurile nu stau cu nimic mai bine în „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, ba chiar dimpotrivă. În favoarea traducătoarei Nora Iuga se poate menţiona doar faptul că textul acestei cărţi este în sine destul de dificil, chiar pentru cititorii germani.

„Flüche sind kalt. [ ] Sie sind nicht zum Riechen und nicht zum Essen. Nur zum Wirbeln und flachen Hinlegen sind Flüche, zum kurzen Toben und langen Stillhalten.”

Pe româneşte, sensul ar fi cam aşa:

„Înjurăturile sunt reci. [ ] Nu sunt de mirosit şi nici de mâncat. Înjurăturile-s numai de răbufnit şi zăcut întins, de-o scurtă dezlănţuire şi-un lung răbdat”

Propunerea Norei Iuga:

„Înjurăturile sunt reci. Ele nu-s de mirosit şi nici de mâncat. Înjurăturile sunt bune doar să stârneşti praful şi să te culci pe un loc neted, sunt bune doar de un mic scandal şi de un lung răgaz de linişte” (p. 8)

este indiscutabilă. Verbul substantivat „Wirbeln” nu are în acest context absolut nimic de a face cu expresia „Staub aufwirbeln” (a răscoli praful), care în germană, pe lângă sensul propriu, are şi sensul figurat de „a face senzaţie, a trezi interesul”. Pe de altă parte, acest sens figurat, singurul care ar putea fi eventual invocat, nu există în română.

Cu toate că epitetul „still” poate să însemne, printre multe altele, şi „liniştit” (tăcut, fără zgomot), şi „nemişcat”, verbul „stillhalten” are în germană doar două sensuri: „a sta nemişcat” şi „a răbda”, astfel încât opţiunea „răgaz de linişte” este complet neavenită. În contrast cu aceste interpretări arbitrare, constatăm în acest scurt text în acelaşi timp şi încercarea de a transpune literal, ceea ce duce la o formulare greoaie, care nu respectă câtuşi de puţin cadenţa originalului.

Imaginea care apare în ochii cititorului depinde uneori de un singur cuvânt.

„Ganz oben, wo auch die grünen Messer nicht mehr hinreichen, spannt sich ein Faden aus heisser Luft ins Auge hinein. An ihm hängt das Gewicht der Stadt. ”

Traducerea exactă:

„Sus de tot, unde nici cuţitele verzi nu mai ajung, un fir de aer fierbinte se întinde până în ochi. De el atârnă greutatea oraşului. ”

conduce la o cu totul altă imagine decât:

„Sus de tot, unde nici cuţitele verzi nu mai ajung, înlăuntrul ochiului se încordează un fir de aer fierbinte. De el atârnă greutatea oraşului. ” (p. 9).

Deformarea imaginii devine pe alocuri grotescă.

„Ihre Beine sind knochig, sind zum Anprobieren der Bluse für einen einzigen Gang an den Bauch gestellt”

înseammnă de fapt:

„Picioarele ei sunt ciolănoase, sunt ataşate(puse) la burtă pentru probatul bluzei şi-un singur(unic) mers”,

pe când versiunea Norei Iuga

„Picioarele ei sunt ciolănoase, când îşi probează bluza îşi duce genunchii până-n dreptul burţii, încercând parcă un mers unic” (p. 16)

trebuie calificată ca cel puţin stranie.

Retraducerea clarifică şi aici lucrurile:

„Ihre Beine sind knochig, wenn sie die Bluse anprobiert, bringt sie ihre Knie bis zur Höhe des Bauches, als versuche sie einen einzigartigen Gang”

Cu ocazia textului:

„[ ] das Pferd sucht mit den Nüstern die Baumrinde ab”,

al cărui înţeles corect este

„[ ] calul cercetează(examinează) cu nările scoarţa copacului” (sau, şi mai simplu: „[ ] calul adulmecă scoarţa copacului”)

Nora Iuga ne oferă şi ea, la rândul ei, o imposibilitate, de data aceasta de natură zoologică:

„[ ] calul decojeşte cu nările scoarţa de pe lemn” (p. 43).

O altă răstălmăcire a textului original confundă făptaşul cu victima şi derutează cititorul. Pasajul

„Ein halbes Jahr geht der rostige Draht durch die Hände. Dann wird die Lohntüte zu Grigore gebracht, eine Goldkette wird um den Hals gehängt.”

se traduce corect prin:

„O jumătate de an trece sârma ruginită prin mâini. Apoi salariul este dus la Grigore, un lanţ de aur este atârnat de gât.”,

în timp ce interpretarea Norei Iuga:

„Sârma cu reflexe arămii îi trece vreme de o jumătate de an prin mâini. Şi pe urmă Grigore îşi primeşte răsplata. I se atârnă un lanţ de aur la gât.” (p. 74),

contravine, în contextul dat, celei mai elementare logici.

Logica suferă şi în următorul caz. Propozitia

„Sie läßt drei Löffel Kaffee ins Wasser fallen, sie macht den Löffel nicht naß”

înseamnă pe româneşte:

„Lasă să cadă trei linguri(ţe) de cafea în apă, nu udă lingur(iţ)a”,

şi în nici un caz

„Deşartă înăuntru trei linguriţe de cafea fără să le ude” (p. 130)

În „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, exemplele de traducere eronată a unor simple cuvinte sau expresii sunt extrem de numeroase şi nu se pot întotdeauna explica prin dificultatea textului. Chiar dacă ele nu afectează în toate cazurile la fel de grav sensul general al textului românesc ca şi cele descrise mai sus, neglijenţa şi superficialitatea traducerii, lipsa sa de respect, atât faţă de autor, cât şi faţă de cititor, sunt după părerea mea nepermise.

Am mai notat:

„Rübenblätter” (corect: frunze de sfeclă) = „Frunze de zarzavat” (p. 11), „Muster” (corect: model) = „imprimeu” (p. 11), „feucht” (corect: umed) = „ud” (p. 12), „lötete” (corect: lipi) = „suda” (p. 13), „krochen” (corect: se târau) = „năpădiseră” (p. 14), „Schlauch” (corect aici: tub) = „ţeavă” (p. 14), „Stoppeln” (corect: fire scurte, tuleie) = „smocuri” (p. 16), „gestampftvoll” (corect: îndesat, burduşit) = „plin cu vârf” (p. 17), „Stiel” (corect aici: codiţă) = „tulpină” (p. 17), „Bank” (corect: bancă) = „piatră” (p. 19), „hören nicht zu” (corect: nu ascultă) = „nu aud ce se spune” (p. 20), „wenn ein Auge quillt” (corect: când se umflă un ochi) = „când îţi curge un ochi” (p. 21), „rostfrei” (corect: inoxidabil) = „neruginit” (p. 21), „summt” (corect aici: vuieşte) = „duduie” (p. 21), „Waden” (corect: pulpe) = „coapse” (p. 24), „streifen” (corect aici: a atinge) = „a mângâia” (p. 27) „schürfen” (corect aici: a râcâi) = „a zgâria” (p. 27), „schwimmen” (corect aici: plutesc) = „înoată” (p. 31), „es gluckst” (corect aici: gâlgâie) = „sughite” (p. 33), „Gaumen” (corect: cerul gurii) = „deget” (p. 34), „grobgerippt” (corect: cu nervuri grosiere) = „încreţite grosolan” (p. 37), „man wird hellhörig” (corect: ţi se ascut urechile) =: „începi să ai auzul limpede” (p. 37), „mit den Händen voraus” (literal: cu mâinile înainte, aici probabil: fără zăbavă) = „să întindă mâinile” (. 38), „rüttelt am Stuhl” (corect: zgâlţâie scaunul) = „se leagănă cu scaunul” (p. 38), „liegengelassenen Jahren” (foarte probabil corect: anii trecuţi) = „anii de izbelişte” (p. 40), „macht Pfuscherei” (corect: face lucru de mântuială) = „se ţine de prostii” (p. 41), „Gras” (corect: iarba) = „buruiana” (p. 43), „Clematis” (corect: clematis) = „zorele” (p. 44) „gingen eine Spanne weit über ihren Schatten hinaus” (corect: îşi depăşeau în mare măsură posibilităţile proprii) = „mergeau o bucată de drum depăşindu-şi cu mult umbra” (p.44), „vor der Kerze sieht man das nicht” (corect: la lumânare nu vezi asta) = „asta nu se vede din cauza lumânării” (p. 48), „er macht die Köpfe stur” (corect: le face capetele îndărătnice) = „le face capetele pătrate” (p. 48), „Weizenstoppeln” (corect: mirişte, tulei de grâu) = „lanuri de grâu” (p. 49), „Kehlkopf” (corect aici: mărul lui Adam) = „beregata” (p. 49), „Hirschgras” (corect: pir) = „ciulin” (p. 50), „blasen” (corect aici: a sufla) = „a arunca” (p. 53), „als hätte sich [ ] die Weide durchgebissen” (corect aici: ca şi cum [ ] păşunea ar fi ieşit la iveală) = „de parcă [ ] păşunea s-ar fi sfâşiat” (p. 54), „vor dem einzelnen Haus” (corect: în faţa casei singuratice) = „în faţa singurei case” (p. 64), „Warzen” (corect: negi) = „coşuri” (p. 64), „Maschinenöl” (corect: ulei lubrifiant) = „motorină“ (p. 77), „Fleckensalz” (corect: detergent de pete) = „piatra acră” (p. 77), „Rinnstein” (corect aici: rigolă, cloacă) = „bolovan” (p. 78), „Überdruß” (corect: plictis, urât) = „repulsie” (p. 78), „Hirschgras” (corect: pir) = „zmeoaică” (p. 80), „Rasseln” (corect aici: răpăie, zuruie) = „zăngănesc” (p. 86), „gerinnt nicht” (corect: nu se încheagă) = „nu curge” (p. 93), „Baumschule” (corect: pepinieră) = „şcoală de copaci” (p. 101), „Feldstecher” (corect: binoclu) = „binoclu de câmp” (p. 101), „Trippeln” (corect: tropăie) = „dau din picioare” (p. 117), „Fettauge” (corect: steluţă de grăsime) = „cercul de supă” (p. 118), „Wagen” (corect aici: maşină) = „camion” (p. 120), „Was meinst du” (corect aici: ce vrei să spui) = „ce crezi” (p. 130), „der streunende Hunger” (corect aici: foamea de pripas) = „foamea care împrăştie” (p. 146), „man könnte das Fenster aufreißen” (corect: ai putea deschide fereastra) = „am putea deschide brusc fereastra” (p. 183), „nichts mehr vom Wohnen weiß” (corect: nu mai ştie nimic de a locui) = „nu mai ştie nimic despre faptul că locuieşte acolo” (p. 184), „Dieselöl” (corect: motorină) = „ulei Diesel” (p. 205).

În traducerea lui Alexandru Al. Şahighian „Leagănul respiraţiei” (eu aş fi scris mai degrabă „Leagănul suflării”), erorile grave de traducere sunt ceva mai rare, dar nu inexistente. De remarcat este însă faptul că textul german al acestei cărţi, care se bazează în mare parte pe însemnările lui Oskar Pastior şi încearcă să vadă lumea prin ochii acestuia, este mult mai uşor de tradus decât majoritatea celorlalte cărţi ale aceleaşi autoare. Limbajul, chiar dacă are pe alocuri puternice accente lirice, este unul în cea mai mare parte uzual, cu puţine ambiguităţi şi sincope stilistice.

Găsim totuşi şi aici pasaje mai greu de tradus. Propoziţia

„Man taxiert beim anderen das Schlitzmaul”

înseamnă pe româneşte aproximativ:

„Examinezi(scrutezi) la celălalt gura ca o tăietură”

şi induce o formulare greoaie.

Versiunea lui Alexandru Al. Şahighian ne induce însă în eroare:

„Îl taxezi pe celălalt după botu-n dungă” (p. 118)

pentru că „Schlitz” nu este „dungă” şi „Maul” nu este „bot”. Cititorului român, aceasta îi sugerează mai degrabă un bot strâmb.

O situaţie asemănătoare avem şi aici, deoarece asocierea fonetică nu există decât în germană:

„Hasoweh. Das klingt wie verwundeter Hase”

care înseamnă în traducere corectă

„Hasoweh. Sună ca iepure rănit”

şi este, fără o explicaţie la subsol – la fel ca şi în orice altă limbă în afară de germană –de neînţeles.

Încercarea:

„Hasoweh. Sună ca şi cum ai spune: Iepure, vai ţie!” (p. 121)

nu poate, bineînţeles, nici ea să rezolve această problemă şi se îndepărtează în mod inutil de original.

Vom găsi însă în această carte inexactităţi chiar şi în cazuri în care dificultăţile textului nu justifică aceasta.

„Das Lied schwappte einem im Kopf und passte sich ans Fahren an”

înseamnă pe româneşte:

„Cântecul ţi se clătina (zbătea) în cap, potrivindu-se la(cu) mersul (trenului) [ ]”

sau

„Cântecul îţi plescăia în cap, potrivindu-se cu mersul (trenului) [ ]”

pe când versiunea lui Alexandru Al. Şahighian înlocuieşte fără nici un motiv dinamicul „schwappen” prin staticul „a bălti”:

„Cântecul îţi băltea în creier, insinuîndu-se în mersul trenului [ ] ” (p. 16).

Traducerea atentă a textului

„Dass ich im Kopf dieselbe Fährte trug, als Eingeweihter die Erregung in verrutschten Kleidern kannte, die streunende Lust und ihr schnappendes Glück [ ]”,

şi anume:

„Că purtam în cap aceeaşi potecă, cunoşteam ca un iniţiat aţâţarea din hainele răvăşite, plăcerea rătăcitoare şi fericirea pe apucate [ ]”

este un rezultat mult mai simplu şi mai potrivit decât formularea greoaie şi inexactă

„Şi nici că mi se întipărise în creier una şi aceeaşi cărare sau că eram deja iniţiat în excitaţia de sub hainele răvăşite, la fel ca şi în voluptăţile rătăcitoare şi în fericirea lor care îţi tăia răsuflarea [ ]” (p. 94)

Acealaşi lucru este valabil şi în următorul caz

„[ ] doch mit der Planton Kati gab er sich nur die Blöße der Grobheit”,

unde putem să alegem între alternativele:

„[ ] dar cu Planton Kati nu-şi arăta decât slăbiciunea brutalităţii”

şi

„[ ] dar cu Planton Kati se compromitea doar prin brutalitate”,

ambele mult mai nimerite decât

„Dar cu ea nu făcea decât să-şi dezvăluie punctul vulnerabil al brutalităţii” (p. 101).

Afirmaţia

„Vor dem Tausch kommt ein schleudernder Moment ins Hirn, und nach dem Tausch sofort ein zweifelnder.”

nu se lasă transpusă în română fără interpretare:

„Înainte de schimb apare în creier imboldul de a arunca(lepăda, te scăpa cu orice preţ), iar după schimb imediat îndoiala.”

pentru că încercarea de a traduce literal a lui Alexandru Al. Şahighian

„Înainte de a face schimbul, în creierul meu se produce un moment centrifugal, şi imediat după aceea, unul dubitativ” (p. 117)

poate doar să dezorienteze cititorul.

La polul diametral opus găsim exemplul

„[ ]in der Brust die taktversessene Pumpe [ ]”:

care se traduce corect prin:

„în piept pompa obsedată de(ahtiată după) ritm [ ]”

în timp ce Alexandru Al. Şahighian apelează la o interpretare inexactă şi fără rost:

„Pompa din piept bătând frenetic” (p. 238)

Un alt aspect m-a deranjat la această traducere la fel de mult ca şi inexactităţile amintite, şi anume folosirea excesivă a unor cuvinte şi expresii exagerate, neaoşe, de răspândire regională sau chiar argotice, a căror alegere nu este prin nimic justificată de textul original.

Propoziţia

„Es wurde mit weit aufgerissenen Augen leise und viel gesprochen und mit zugedrückten Augen leise und viel geweint. ”

se poate traduce „cuminte”

„Cu ochii larg deschişi se vorbea încet(işor) şi mult şi cu ochii închişi se plângea încet(işor) şi mult”

şi sună mai bine decât:

„Cu ochii bulbucaţi oamenii vorbeau încetişor şi mult, iar cu ochii strâns închişi plângeau încetişor şi mult.” (p. 12)

Aceeaşi impresie o câştigăm şi la următorul exemplu:

„Von einem Baum kann man nicht angeschrien und nicht verprügelt werden”,

adică:

„Un pom nu strigă la tine şi nu te ciomăgeşte”

care sună mult mai bine decât:

„Un pom nu zbiară la tine şi nici nu-ţi arde o mamă de bătaie” (p. 57)

Acelaşi lucru şi aici:

„Der Frost drückte ihnen die Augen zu”,

unde traducerea fără înflorituri

„Gerul le închidea ochii”

este preferabilă formei populare

„Gerul le zgârcea ochii” (p. 69).

Şi mai clar:

„Die Suppe war heiß, ich schlürfte und schielte zu ihr”

înseamnă tradus „cuminte”:

„Supa era fierbinte, sorbeam şi trăgeam cu ochiul la ea”

în timp ce opţiunea

„Supa era fierbinte, o leorpăiam şi trăgeam cu coada ochiului la ea” (p. 75)

sună exagerat popular-neaoş.

În propoziţia:

„Lachte hohl, wie Truthähne bellen”

care tradusă literal înseamnă:

„Râse cavernos(a gol), cum latră curcanii”,

autoarea foloseşte pentru descrierea zgomotului făcut de curcani verbul impropriu „bellen”. Dacă folosirea cuvântului onomatopeic uzual „Gluckern” este evitată (ceea ce se întâmplă des la Herta Müller), aceasta are loc cu bună intenţie şi trebuie, după mine, respectată.

Opţiunea:

„Râse cavernos, cum leorbăie curcanii mari” (p. 102)

o găsesc indiscutabilă, pentru că foloseşte un cuvânt cu răspândire regională şi sonoritate exagerat populară, care nici măcar nu se bucură de avantajul exactităţii.

Pe aceeaşi linie se axează şi următoarele exemple:

„Betrug” (corect: înşelătorie) = „cacealma” (p. 32), „Brottuch” (corect: ştergar de pâine) = „săcotei cu pâine” (p. 78), „Machwerk” (corect aici: lucrătură) = „Cârpăceală” (p. 84), „Glutstückchen” (corect: bucăţele de jar) = „fărâmele de jărăgai” (p. 168), „mit den Schnäbeln quitschten” (corect: scârţâiau din ciocuri) = „crâşneau din ciocuri” (p. 219), „aß” (corect: mânca) = „hăpăia” (p. 228), „Blut der zerquetschten Wanzen” (corect: sângele ploşniţelor strivite) = „sângele ploşniţelor storcite” (p. 229), „außer dem ewig sirrenden Leierkasten” (corect: în afară de flaşneta care zumzăie veşnic) = „în afara zâzâitului veşnic al caterincii” (p. 240), „bis er zerrissen war” (corect aici: până s-a destrămat) = „hărtănindu-se” (p. 268), „das man noch klopfen musste” (corect: care trebuia s-o mai sfărâmi) = „trebuia abia s-o mai zdroşeşti” (p. 275), „meine zugemaulten Angstwünsche” (corect: reprobatele mele dorinţe de spaimă,) = „dorinţele mele de spaimă, îmbonţate” (p. 284).

Vom regăsi însă în această carte şi contrariul acestei tendinţe, adică folosirea fără rost şi adesea improprie a unor neologisme, lucru pentru mine nu mai puţin deranjant. Câteva exemple:

„Schreckensgeknöch” (corect: ciolane de groază) = „Carcasă sinistră” (p. 17), „Verwahrlosung” (corect: delăsare) = „decrepitudine” (p. 43), „auf den Zehenspitzen” (corect: în vârful picioarelor) = „pe poante” (p. 116), „Grasnarbe” (corect: glie) = „cicatricea ierbii” (p. 126), „Ausmaß” (corect: mărime) = „gabarit” (p. 155), „Wegen den ganzen Entfernungen” (corect aici: Din cauza tuturor depărtărilor) = „Din cauza distanţelor formidabile“ (p. 195)

*Verbul românesc „a traduce” are şi înţelesul figurat (în prezent mai puţin cunoscut) de „a înşela partenerul în dragoste”.

Versiunea în limba germană vezi aici.
Articole cu acelaşi subiect vezi http://paulmelian.de/blog/?p=63, http://paulmelian.de/blog/?p=62, http://paulmelian.de/blog/?p=60, http://paulmelian.de/blog/?p=44