Minima Ruralia

Locuind în România la ţară, trebuie neapărat să ai numărul de telefon de la Electrica salvat în mobil. Pentru că telefoanele „fixe” au şi ele, în majoritatea cazurilor, nevoie de curent. Utilitatea acestei reguli mi-a fost confirmată azi din nou. Curentul s-a întrerupt pe la zece dimineaţa.
Am sunat.
Şi am auzit:

Bine aţi venit… la… Societatea de Distribuţie… a Energiei Electrice… Transilvania Nord…
Vă informăm că apelul dvs… va fi înregistrat… putând fi… folosit pentru… îmbunătăţirea… serviciului… Vă comunicăm că… puteţi obţine… toate informaţiile despre… întreruperile… aprovizionării cu curent… electric planificate… şi neplanificate prin accesarea saitului dubluvâ* dubluvâ* dubluvâ*…

Aha. Electrica se numeşte acum Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice.
Mă rog, dar… făcând abstracţie de faptul că vocea scremută a persoanei de sex feminin care citeşte îngălat textul de mai sus este cam la fel de plăcută auzului ca zgomotul unei râşniţe, de ce mă ţine de vorbă cu informaţii absurde despre accesarea „saitului dubluvâ*”, în timp ce mobilul meu pierde şi ultimii electroni din acumulator şi prizele sunt moarte?
Fi-ţi-ar dubluvâ*ul al dracului. Ţoapă.

* Sau poate, totuşi dubluvî? Nu sunt chiar sigur…

PS
Era cât p-aci să uit deznodământul. Pe la trei după masa a apărut o maşină cu doi tipi în salopete albastre care au inspectat din mers firele mai mult sau mai puţin întinse între stâlpi. Un pic mai jos de noi era scurt circuit, vântul încurcase două fire care acum se atingeau. Tipii s-au dat jos din maşină şi au început să arunce în ele cu beţe luate dintr-un gard. Trebuie că erau meseriaşi cu experienţă, pentru că după vreo şase-şapte încercări au nimerit şi le-au descurcat…