Minima Ruralia

Premierul desemnat Eugen Tomac şi-a depus, conform aşteptărilor, mandatul.
Preşedintele Echidistant şi Mare Mediator Nicuşor Dan îl desemnează acum drept candidat la şefia Guvernului pe Adrian Veştea, vicepreşedinte PNL, fără o prealabilă consultare cu conducerea acestui partid, ceea ce contravine tuturor uzanţelor politice şi aruncă în derizoriu pretenția sa de Mare Mediator între forţele politice din România.
Mie îmi sar în ochi, pe lângă luarea de poziţie a Preşedintelui PNL Ilie Bolojan, câteva aspecte.
Eugen Tomac a fost, ca politician, sacrificat, iar asta nu s-a întâmplat pe altarul interesului naţional al Ţării, ci pe unul din preşurile jegoase cu care pare să fie obişnuit Preşedintele. Nu-i plâng de milă, pentru că o merită, la fel ca PMP.
Această manevră exonerează, odată în plus, PSD de răspunderea pe care ar trebui să o poarte după moţiunea de cenzură iniţiată împreună cu AUR. Dacă asta e echidistanţă, atunci eu sunt Papa de la Roma.
Înafară de asta, pune PNL într-o situaţie delicată, deoarece nu orice partid politic se poate bucura, ca PSD, de apanajul de a-şi putea dărâma, fără repercusiuni serioase, propriul guvern.
Răzbunarea faţă de Bolojan, cu toate că acesta a evitat până în ultimul moment să critice în public hotărârile Marelui Mediator, este evidentă. Cum adică? Mai are altcineva, în afară de Preşedintele Echidistant şi Mare Mediator, dreptul să fie consecvent? Obrăznicie curată!
Machiavelism de mahala. Pe Nicuşor Dan nu-l salvează nici chiar aceste acţiuni disperate de faptul că a pierdut probabil jumătate din alegătorii care l-au votat. Iar de istorie, să nu mai vorbim. Nu vom putea deosebi textul care îi va fi acordat în analele ei de un rahat de muscă.

Atât Preşedintele Echidistant şi Mare Mediator Nicuşor Dan, cât şi candidatul la funcţia de Premier Eugen Tomac pe care l-a propus acesta pentru a debloca criza politică, se dovedesc foarte sensibili la orice critică.
Preşedintele afirmă că nu avut mandat pentru a lua vreo poziţie în faza incipientă a crizei, ascunzându-se în spatele unor imperative atât de general formulate, încât îi garantează să iasă basma curată indiferent de străchinile în care a călcat. Dar acum, cu spatele la zid, face dintr-o dată apel la „responsabilitate” şi la „interesul ţării”.
Iar Premierul desemnat uită de propria răspundere pe care a purtat-o în calitate de consilier prezidenţial, funcţie care i-ar fi permis să-l tragă pe Preşedinte de mânecă atunci când criza politică se întrevedea deja. Cum este posibil ca Preşedintele unui Partid Conservator ca PMP să permită, în calitate de consilier prezidenţial, derapajul prin inactivitate al lui Nicuşor, care a favorizat o moţiune de cenzură PSD/AUR şi căderea guvernului? Dl Eugen Tomac respinge orice critică şi nu acceptă să i se dea lecţii. Dar invocă şi el „responsabilitatea” şi faptul că „România trebuie pusă pe primul loc”. La atâta obtuzitate politică mi se pare că ar fi meritat mai degrabă numele de Tolomac.
Ageamiilor. Hârb şi oală spartă. Vă doresc o convieţuire fericită. Tanda şi Manda.