A fost ales: „Volksverräter”. Adică „trădător al poporului”.
Astfel au fost alintaţi politicieni germani de vază cum ar fi preşedintele Gauck sau cancelarul Merkel de către plebe.
Dacă s-ar fi întâmplat la noi, în România, ce s-a întâmplat în Germania în anul 2016, aceşti „trădători” ar fi fost de mult suspendaţi sau chiar linşaţi. Ceea ce dovedeşte că Germania mai are mult până să ajungă la gradul nostru de civilizaţie.
-
Neue Beiträge / Articole recente
Comentarii recente
- Minima Ruralia › Furia oarbă a răzbunării la Întrebare şi răspuns
- Minima Ruralia › Răzbunarea chinezului. Adio, www.contributors.ro la Minimalism maximal(ist)
- Minima Ruralia › Răzbunarea chinezului. Adio, www.contributors.ro la Lacrimi de Grokodil
- Minima Ruralia › Die Zeit / Timpul la Iluzie
- Minima Ruralia › Die Zeit / Timpul la Wie die Zeit verrinnt / Cum se scurge timpul
Arhive
Categorii
Calendar
noiembrie 2024 L Ma Mi J V S D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Meta
Linkuri
Muzică
5 Comments
Şi Agerpres publică ştirea, cu traducerea şleampătă de rigoare http://www.agerpres.ro/lifestyle/2017/01/10/-tradator-de-tara-aleasa-cea-mai-urata-expresie-a-anului-in-germania-16-25-48 , lucru pe care nu m-am jenat să li-l spun:
Traduceţi prost, fără motiv evident. (Asupra motivului ascuns nu vreau să speculez.) „Trădător de popor” sau „trădător al poporului” ar fi traducerea corectă. Vezi http://paulmelian.de/blog/?p=1859
pai era si cazul sa termine cu corectitudinea politica. adica, poti sa perpetuezi ideea asta mizerabila la modul harmless, de genu’ „Golden Globes” de ieri, unde in mod „surprinzator” a castigat la categoria „best drama” povestea unui domn african gay persecutat, cu sanse evidente si la Oscar. mai dai un Nobel pentru pace unui criminal psihopat de culoare pentru ca a facut puscarie, mai treci cu vederea ca unii sportivi nu sunt chiar femei sau nedopati, ca sa nu fie discriminare. dar cand deschizi larg usa Africii sub-sahariene si le dai liber la o viata lejera de asistati social, liberi sa violeze si sa-si manifeste „cultura” in tara pe care ai reconstruit-o din ruine si ai adus-o la nivelul actual… (e drept, si cu ajutorul/intelectul imigrantilor, dar o buna parte din ei s-au dus acolo ca sa-si valorifice capacitatile, limitate in tara de origine. Like you did, as an educated and productive member of the HUMAN society.)
mama a renuntat la germania, si din cauza varstei si din cauza ororii, atat vizuale cat si fizice, dupa ce a fost jefuita de niste domni maronii. mama are probabil sub 40 de kilograme si peste 60 de ani. incerc sa fiu matur si sa nu scriu mai departe ce-mi trece prin cap.
sa dau un exemplu alternativ. Japonia. cu cea mai mare metropola worldwide. cel mai ridicat nivel de tehnologie si cultura. copiii minori japonezi nu au telefoane mobile. procentajul populatiei de culoare: 0,02%. (probabil ambasadori, exponate la zoo sau actori in filme horror)
si am dat exemplul asta pentru ca, YEEEES! am castigat! in urma cu mai putin de o ora, cea mai cunoscuta publicatie de muzica rock & metal online, Loudwire a anuntat castigatorii anului 2016. Copiii mei preferati din Japonia au luat 5 din 5 categorii: Best Metal Album, Best Metal Song, Best Live Act, Best Fans and Rock Goddess Of The Year. emisiunea „romanii (proaspat eliberati din penitenciar) au talent” ar trebui sa se inspire si de la aceste fetite dragute si modeste care au schimbat radical scena blazata a muzicii rock:
Am impresia că nu ai sesizat ironia (sau, mai bine zis, sarcasmul) din glosa mea de mai sus. Oricum ar fi, avem, după cum am constatat deja cu altă ocazie, păreri foarte diferite în această privinţă.
Nu împărtăşesc nici entuziasmul tău pentru Japonia, ţară pe care am vizitat-o de 9 ori. E drept că au fost doar (din fericire!) vizite scurte, dar a fost de ajuns să-mi pot forma o părere.
recunosc faptul ca sunt de multe ori un retardat ignorant cu o atitudine vituperanta si ochelari de cal, dar cam asta e in general atitudinea romanului mediocru si autosuficient, cu astia din generatia mea s-a plecat catre nicaieri, s-a construit nimic si s-a ajuns niciunde, finca’ „metehne vechi moare greu” care este. intotdeauna, rolul autorului este sa aleaga una din variantele: baga batul prin gard, loveste cu batul sau agata un morcov de bat.
otherwise, mi-ar placea tare mult sa citesc articole legate de experientele cuiva care a avut bon chance sa vada japonia si alte locuri de la tari exotice care io nam noroc sa ma lase saracia sa vad asa ceva, adica sa iesim nitel pe banda de urgenta din borhotul cotidian. please?
ceva frumos.fara Oscar, din pacate.
Iar a trebuit să-ţi aprob comentariul, habar n-am de ce.
În cee ce priveşte articolele despre Japonia, greu lucru îmi ceri. La ora actuală nu sunt în stare decât de maimuţăreli.
Să vedem, poate am să încerc totuşi.
Post a Comment