Skip to content

Ce-i cu tine, măi Costine?

Acu’ vreun anişor am primit de la LinkedIn solicitarea d-lui Costin Andrieş, redactor la ÎLD, de a o include pe domnia sa în lista mea de contacte profesionale. I-am răspuns prin două mesaje personale cu conţinut identic, atât prin LinkedIn, cât şi prin facebook:

28.08.2016

Stimate d-le Andrieş,
de la platforma LinkedIn am primit cererea de a vă adăuga reţelei mele de contacte profesionale (traducere aproximativă din germană).
Nu ştiu prin ce întâmplare mi s-a făcut această onoare. Poate v-a făcut un robot această propunere? Sau poate discuţiile (în contradictoriu) purtate pe ÎLD sau Minima Ruralia ( vezi http://paulmelian.de/blog/?p=1353) să fi declanşat acest proces?
Oricum ar fi, despre un contact profesional între noi nu prea poate fi vorba, eu fiind chimist şi nicidecum publicist sau redactor cum sunteţi dvs.. (În ceea ce priveşte activitatea mea de blogger, sunt amator, şi nu profesionist…)
Dar dacă cererea de mai sus rezultă din dorinţa dvs. de a stabili o relaţie personală între noi, aş saluta acest lucru, cu toate că avem convingeri politice diferite. (Diferenţele de opinie şi disputele care rezultă de aici nu împiedică nişte oameni civilizaţi să se respecte reciproc.)
În speranţa că veţi înţelege rândurile mele de mai sus în sensul gândit de mine, aştept un răspuns pentru clarificare.
Toate cele bune
Mihail Lungu

e-mail milungu@lumion.de
internet www.vladeasa.eu/blog, www.paulmelian.de/blog

Domnia sa îmi răspunde prin LinkedIn:

30.08.16

Buna seara,
Domnule Lungu, daca invitatia vi se pare inoportuna, inteleg sa o refuzati si nu este nici o problema. Cele bune, Costin Andries

Ia te uită! Cererea devine dintr-o dată „invitaţie”! Orice o fi fost, am refuzat-o.
După o vreme primesc un răspuns, politicos ca la noi românii, şi prin facebook:

11.09.2016

cred ca am trimis din greseala
cer scuze. la revedere

Că o fi acum cerere, invitaţie sau greşeală, m-a mâncat în palmă să răspund:

13.09.2016

D-le Andrieş, credinţa este unul dintre puţinele sprijine pe care le mai avem în viaţă. Libertatea de a crede este o valoare incomensurabilă. Unii cred în Dumnezeu, alţii, ca d-l Tobă, în propria nevinovăţie, dvs. credeţi într-o greşeală. Cred şi eu în ceva, atât în general, cât şi în situaţia dată, dar prefer să păstrez asta pentru mine. Scuzele dvs. nu erau necesare, dar, din politeţe, le accept. Toate cele bune

Dintr-un motiv care mie îmi scapă, d-l Andrieş se simte acum obligat să-mi comunice că nu este în stare să-mi fie de ajutor, lucru pe care, în general, îl accept fără rezerve, chiar dacă în cazul particular dat îmi trezeşte nedumerirea:

13.09.2016

D-le Lungu, va multumesc sincer pentru atentie, dar nu stiu in ce credeti ca as crede si nu stiu cu ce va pot ajuta 🙂 Numai bine

13.09.2016

D-le Andrieş, simplul fapt că vă puneţi întrebarea cum m-aţi putea ajuta, atâta vreme cât eu, spre deosebire de dvs., nu v-am cerut absolut nimic, dovedeşte un simţ al realităţii deosebit de straniu. Sper să nu mă simt nevoit să public toată conversaţia noastră de pe LinkedIn! Prin aceste ultime rânduri pe care vi le mai adresez direct, declar în final că vă acord cu plăcere ultimul cuvânt în disputa noastră, că prea s-a înclinat balanţa în defavoarea dvs. până acuma. În rest, numai bine. Salutări.

13.09.2016

Dl Lungu, nu inteleg ce doriti, asta incerc sa spun. Faceti public daca doriti, nu va pot opri si nici nu am ce sa ascund.

După generoasa mea ofertă, m-am aşteptat ca acesta să fi fost ultimul său cuvânt.
Aiurea.
Azi am primit o nouă cerere de a-l include în lista mea de contacte profesionale de pe LinkedIn.

Mihail Lungu, bitte fügen Sie mich zu Ihrem beruflichen Netzwerk auf LinkedIn hinzu.
Costin Andrieș
Autor si editor la In Linie Dreapta
Rumänien

PS
Deoarece comentariile mele pe platforma ÎLD nu apar*, l-am blocat şi eu pe d-l Costin Andrieş pe acest blog. Dar dacă totuşi îşi va exprima dorinţa de a-şi exercita dreptul la replică, vă voi ţine la curent.

*PPS
Nu că aş dori neapărat să comentez banalităţi de-ale d-lui Andrieş sau inepţii scrise de preotul Alexandru Coman, pentru că oricum nu ajută la nimic, e vorba însă de un principiu.

One Comment

  1. Mihai wrote:

    După cum am scris mai sus, comentariile d-lui Andrieş sunt blocate pe acest blog.
    Dacă lucrurile ar sta altfel, i-ar fi apărut următorul comentariu:

    E in regula, nu am nimic de comentat. Ma bucur doar sa vad ca va simtiti bine.

    D-apoi eu ce mă bucur, de fiecare dată când mă simt bine!

    marți, septembrie 19, 2017 at 11:31 | Permalink

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *
*
*