Skip to content

Prezumţia de vinovăţie

Decizia CEDO, potrivit căreia d-nei Laura Codruţa Kövesi i-au fost încălcate, în procedura demiterii sale de la conducerea DNA, două drepturi fundamentale, aruncă activitatea CCR în această privinţă într-o lumină nu prea favorabilă. (Despre Lingăurel Toader să nici nu mai vorbim, cazul său este mai mult decât clar. El, săracul, a făcut doar o propunere…)

Decizia CCR*, care l-a obligat pe Iohannis s-o demită pe LCK, a fost, de fapt o condamnare, dând dreptate părţii sesizante (acuzatorului), adică Guvernului. Ea nu a respectat prezumpţia de nevinovăţie care trebuia să-i fie acordată lui Iohannis, pornind implicit de la premiza că „propunerea” de revocare formulată de Ministrul Justiţiei din acea vreme respectă condiţiile legii, lucru care s-a dovedit acum a fi eronat.

Valer Dorneanu, Preşedintele actual al CCR, încearcă s-o scalde şi minte de rupe. Iată cum arată încercarea sa de a se disculpa:

 

„I-aş ruga pe toţi care vor să analizeze obiectiv decizia CEDO, în raport de Curtea Constituţională, să observe următorul lucru: n-am fost noi atacaţi de doamna Kovesi, nu noi am figurat parte acolo, iar cine citeşte cu obiectivitate şi fără părtinire decizia CEDO să vadă că nu o să găsească nicio critică la adresa deciziei Curţii Constituţionale sau a activităţii Curţii Constituţionale şi o să vadă, în esenţă, că nu decizia Curţii Constituţionale sau o anumită conduită a Curţii Constituţionale a stat la baza deciziei”, a declarat Valer Dorneanu marți, pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, la baza deciziei au stat două articole din Convenţia Drepturilor Omului pe care le-a invocat şi Laura Codruţa Kovesi în sesizare, „care se referă la cu totul altceva”. ”Cine vrea să adâncească cercetările, să se uite la sesizare şi la decizie şi să o citească cu obiectivitate”, a adăugat Dorneanu.

CEDO a stabilit că lui Kovesi i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare și liberul acces la justiție, pentru că a fost îndepărtată din funcție de ministrul Justiției, Tudorel Toader fără a se putea apăra. 

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

*Aceasta s-a bazat pe faptul că 6 dintre cei 9 magistraţi au susţinut că preşedintele României a încălcat Constituţia, prin refuzul de a o demite pe Codruța Kövesi.

Din motivare:

[  ]Preşedintele României îi poate opune Ministrului Justiţiei un drept de veto limitat. Preşedintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condiţiile legii.[  ]

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *
*
*