Skip to content

Endlich Klarheit! / În sfârşit, o clarificare!

Die Chefin der rumänischen Nationalen Agentur für Gleichberechtigung hat vor kurzem zu verstehen gegeben, dass die Frau kein Mensch ist. Was diese tatsächlich ist, ließ sie jedoch offen…
Unsere brennende Neugier auf die Beantwortung dieser Frage wird nunmehr vom rumänischen Liedermacher Tudor Gheorghe gestillt. Wie ich das heute in Klausenburg auf einem Plakat sehen konnte, ist die Frau nicht mehr und nicht weniger als „die fünfte Jashreszeit”. Na dann…

===

Şefa Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse dădea de curând de înţeles că femeia nu e om. Ce este aceasta în realitate, a lăsat însă în suspensie…
Curiozitate noastră arzătoare în privinţa răspunsului la această întrebare a fost însă între timp satisfăcută de bardul român Tudor Gheorghe. Femeia este, după cum am putut vedea azi pe un afiş la Cluj, nici mai mult nici mai puţin decât „al cincilea anotimp”. Păi atunci…

 

Erinnerung / Amintire

1998, im Brecht Jubiläumsjahr, habe ich „Eine kleine antifeministische Geschichte” verbrochen. Ich wurde heute daran erinnert, als ich las, dass auf der diesjährigen Berlinale ein „Dokudrama” über Brecht als Mensch(!) uraufgeführt wird.
Ich nehme an, dass Brecht, so er heute noch leben würde und mit manchen Auswüchsen der feministischen Bewegung konfrontiert wäre, sich selbst (genauso wie ich) als „antifeminist” bezeichnet hätte. Und auf die Frage „warum?”, hätte er wohl (genauso wie ich) geantwortet: „Weil ich Frauen mag”…

===

În 1998, anul jubiliar Brecht, am comis „O mică poveste antifeministă”. Mi-am amintit azi de ea aflând că la Berlinala din acest an va fi prezentată în premieră o „dramă documentară” despre Brecht ca om(!).
Pornesc de la premiza că Brecht, dacă ar trăi în ziua de azi şi ar fi confruntat cu unele excrescenţe ale mişcării feministe, s-ar caracteriza singur (la fel ca mine) drept „antifeminist”. Iar la întrebarea „de ce?” ar răspunde probabil (la fel ca mine): „Pentru că-mi plac femeile”… (Continued)

Eis auf die Mühlen der ökologischen Negationisten / Gheaţă la moara negaţioniştilor ecologici

Die aktuelle Kältewelle aus Nordamerika wird wohl von diesen Leuten wieder einmal, mit der von ihnen bekannten fanatischen Dumpfheit, als Beweis dafür angesehen, dass Klimaerwärmung ein Mythos ist. Das Ekelgefühl, die Verachtung und die Langeweile hindern mich jedoch daran, diese Vermutung nachzuprüfen… zum Teufel mit euch.

===

Actualul val de frig din America de Nord va fi probabil considerat de către aceşti indivizi din nou, cu obişnuitul lor fanatism tâmp, ca o dovadă că încălzirea globală este un mit. Sila, dispreţul şi plictiseala mă împiedică însă să verific această presupunere… ia mai duceţi-vă naibii.

 

„Aktive” Solidarität / Solidaritate „activă”

49 Flüchtlinge, die im Mittelmeer gerettet wurden und auf deutschen Rettungsschiffen unter unbeschreiblichen Bedingungen ausharren mußten, dürfen endlich ans Land. Die Euforie der EU Behörden kennt keine Grenzen: sie reden sogar von einer „aktiven” Solidarität der 8 Länder (Ungarn, die Slowakei, Tschechien und  Polen waren selbstverständlich nicht dabei!), die sich bereit erklärt haben, diese Horde von Invasoren aufzunehmen.
Es gibt keine „aktive” Solidarität, ihr Hohlköpfe. Es gibt auch keine „flexible” Solidarität, wie der große Verfechter der Menschenrechte und Humanist Orban es formuliert hat. Die echte Solidarität schert sich einen Dreck um euren Euphemismen. Wir sehen uns beim Jüngsten Gericht wieder!

PS
Rumänien befindet sich auch zwischen den 8 großzügigen Aufnehmerländern. Das macht sich gut, wenn man gerade die Präsidentschaft der EU für 6 Monate ausüben darf. Es ist nur so, dass der einzige Aufgenommene nach Vaslui, in die Moldau, geschickt wird, wo es ihm etwa so was ähnliches blüht wie im deutschen Hoyerswerda.

===

49 de refugiaţi care au fost salvaţi în Marea Mediterană şi care erau sechestraţi în condiţii de nedescris pe vasele de salvare germane, au în sfârşit dreptul de a debarca. Euforia instanţelor UE nu cunoaşte margini: ele vorbesc chiar despre o solidaritate „activă” a celor 8 ţări (Ungaria, Slovacia, Cehia şi Polonia nu se află, bineînţeles, printre ele!), care s-au arătat dispuse să preia această hoardă de invadatori.
Nu există nicio solidaritate „activă”, capete de lemn ce sunteţi. Nu există nici soldaritatea „flexibilă”, formulată de marele apărător al drepturilor omului şi umanist Orban. Solidaritatea adevărată nu dă doi bani pe eufemismele voastre. Ne revedem în Ziua de Apoi!

PS
Şi România se află printre cei 8 generoşi primitori. Asta arată bine, dacă tocmai ai dreptul să exerciţi Preşedinţia UE pentru 6 luni. Atât doar că unicul refugiat primit va fi trimis în Moldova, la Vaslui, unde se va putea aştepta la ceva asemănător cu ceea ce se cunoaşte din localitatea germană Hoyerswerda.

 

Pauză

Anunţăm o pauză de durată incertă din motive de greaţă. (Chestie care nu are nimic de-a face nici cu mâncarea, nici cu băutura.)

Un nou curent ideologic

D-l Adrian Papahagi, fost viitor politician şi viitor fost intelectual (îşi dă toată osteneala), ne explică, odată în plus, care este cauza tuturor relelor de pe acestă lume. (Conştiinţa faptului că te afli în posesia adevărului absolut trebuie să fie, între noi fie vorba, un sentiment înălţător.)
Considerând grămada de -isme (consacrate sau ad-hoc inventate) pe care le foloseşte în aşa-zisele sale argumente, mă simt şi eu obligat să adaug unul.
Ăstea-s behăisme, domnule.

Jumătăţi de măsură

Ministrul Eugen Teodorovici propune limitarea dreptului la muncă în străinătate la 5 ani.
Considerăm această propunere ca o slabă încercare de a remedia situaţia actuală din România, unde din ce în ce mai puţini cetăţeni ai ţării sunt dispuşi să muncească aici.
Reintroducerea criteriilor comuniste de acordare a vizelor (protecţie politică, apartenenţa la partidul unic, originea sănătoasă, sechestrarea familiei şamd.), precum şi emiterea ordinului de tragere la graniţă ar rezolva problema în mod sigur.

Când absurdul devine ridicol

Fără să se lase impresionată de numeroasele momente penibile ale campaniei mediale „Du bist Deutschland” din 2006 (vezi mai jos cum era văzut adesea logo-ul), TVR a lansat campania #EuSuntRomânia.
Dacă iniţiatorii campaniei germane măcar încercau să te convingă (uneori chiar prin argumente!), de faptul că „tu eşti Germania”, TVR pleacă de la premiza că orice român trebuie să fie mândru pentru darul divin care i-a fost acordat, şi trebuie doar să ne spună de ce.
Ce poţi să faci, la atâta tâmpenie adunată grămadă, care se alătură balivernelor infestate de dacopatie? Să protestezi? Păi, eu am protestat deja.
Să vă ia dracul cu neaoşismele voastre, vă lipseşte simţul ridicolului şi faceţi ţara de râsul lumii. Idioţilor.

Din rahat, bici

Cu toate că reciclarea deşeurilor din România este, ca să folosim un eufemism, deficitară, iată că mai întâlnim şi exemple pozitive. Gunoaiele dintr-un guvern anterior sau din cel actual, care au fost declarate neperformante, sunt refolosite în remanierea de ieri.
Un lucru e sigur: chiar dacă noua echipă, aşa cum este de aşteptat, va da greş pe linie profesională, rezultatele ei olfactive vor fi, fără nicio îndoilală, remarcabile.

Protecţia manualelor şcolare

Trebuie să fii cam tâmpit să tragi cu arma într-un ghiozdan.