Minima Ruralia

Trăim nişte timpuri, pe care un chinez le-ar putea numi interesante, ceea ce însă nu înseamnă neapărat şi ceva bun… ba chiar dimpotrivă.
Criza refugiaţilor, expansiunea rusească, corupţia atotputernică de la noi, modificările climatice, enumerarea ar putea să continue la nesfârşit. Mai recent, Oprea defilează cu sfidare în coloană, lăsând în urmă un poliţist mort, şi peste 30 de tineri ard într-o discotecă din Bucureşti. Guvernul Ponta cade, în sfârşit.
Ce-l preocupă pe maestrul Dorin Tudoran în aceste vremuri? Păi ceea ce l-a bântuit de vreo câţiva anişori aproape zilnic: Vladimir Tismăneanu (Volodea, Prof. Giruetă şamd.), Elena Udrea, Traian Băsescu, intelectualii băsişti, GDS, PDL, Monica Macovei, PMP, Statul de Drept (Preferenţial, zice dânsul) etc.
Şi culmea, pentru starea dezolată în care se află ţara, tot Băsescu e de vină.
Fostul poet şi dizident (nu, nu mă refer de data asta la Mircea Dinescu!) a depăşit, după cum se pare, faza prepatologică pe care i-o diagnosticasem nu de mult aici, şi o ia razna de tot. Exilul „în tărâţe”, la care s-a condamnat singur pe blogul său „Certocraţia”, conduce, încet dar sigur, spre cămaşa de forţă.