O „trilemă”

Am mai dezgropat recent nişte texte mai vechi, care datează de pe vremea câd anunţasem, încrezut cum sunt, că am să traduc eu însumi „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” de Herta Müller. Am tradus atunci cam o pagină, după care mi-am pierdut orice interes. Am considerat, totuşi, că această modestă completare la articolul (la fel de modest) „Deficienţe de transpunere la traducerea în româneşte…” poate să intereseze vreun cititor, astfel încât am revizuit conţinutul şi l-am trecut într-un tabel care uşurează comparaţia celor trei versiuni. Obiecţiile pe care le-am avut, numerotate în tabel de la 1 la 25, sunt explicate apoi mai jos. Din cauza posibilităţilor limitate de formatare pe acest blog, tabelul este redat ca imagine, ceea ce îngreunează puţin cititul, lucru pentru care îmi cer scuze.

1 “Drumul viermelui în măr” nu reflectă, după părerea mea, intenţia autorului, deoarece “Der Weg des Apfelwurms” se traduce exact prin “Drumul viermelui de măr” sau “Drumul viermelui din măr”

2 “trage după ea” este o transpunere eronată a cuvântului german “trägt” (cară, poartă, duce), datorată probabil asemănării grafice dintre cele două verbe. Dacă traducătorul vrea să evite cacofonia, există în româneşte suficiente sinonime pentru “cară”. O explicaţie pentru cei care consideră (după dictonul românesc “las’ că merge şi-aşa”) această diferenţă drept minoră. Indiferent ce cară furnica (o frunză tăiată, vreun partener de simbioză – ciupercă sau afidă – sau chiar o muscă moartă), această acţiune are loc prin ridicarea poverii în aer cu ajutorul mandibulelor şi deplasarea înainte. Pentru a “trage ceva după ea”, furnica ar trebui, fie să folosească hamuri, fie să se deplaseze “în marşarier”, expresia sugerează, deci, o imagine falsă.

3 “răstoarnă” este în acest context o interpretare nejustificată a verbului german “umdrehen” (a întoarce), care, printre altele, este folosită în mod uzual pentru schimbarea sensului mişcării. (Nu trebuie, de exemplu, să-ţi răstorni maşina pentru a o întoarce.)

4 aici a fost omis “glänzt” (luceşte)

5 “bulgăre” nu mi se pare un cuvânt chiar atât de potrivit pentru un cocoloş de smoală de pe acoperişul unui bloc

6 “catran”ul este un lichid şi nu are cum să formeze nici bulgări, nici cocoloaşe, în acest context interpretare eronată a cuvântului “Teer” (smoală, bitum, asfalt)

7 “se coace” este o transpunere inexactă a verbului german “kochen” (a fierbe, a găti), bazată probabil, ca în cazul “trägt”/”trage”, tot pe asemănarea grafică a verbelor. (vezi “backen”: “a coace”). În acest caz merită totuşi semnalată etimologia latină comună.

8 “Îl împunge cu degetul” este, în acest context, mai puţin potrivit decât traducerea literală “îl atinge cu degetul”

9 “De sub mână” este în contextul dat o transpunere inexactă a expresiei germane “hinter der Hand“ (după, în spatele, în urma mâinii), deoarece imaginea sugerată este diferită

10 “iese” este o transpunere inexactă a verbului german “sich ziehen” (a se întinde, a se trage)

11 “Furnica nu mai ştie încotro s-o apuce” este o transpunere greoaie şi nejustificată a propoziţiei germane “Die Ameise verirrt sich” (Furnica se rătăceşte)

12 “fără să trăiască” este o interpretare nejustificată a textului german ”doch sie lebt nicht” (dar nu trăieşte)

13 “pentru nici un ochi ea nu poate fi un animal” interpretare multiplă şi nejustificată a textului german “sie ist für das Auge kein Tier”. “animal” este după părerea mea mai puţin potrivit decât “vietate”, deoarece, în limbajul colocvial, este mai des folosit într-un sens mai restrâns

14 „Musca trăieşte, fiind de trei ori mai mare, şi este şi cărată de altul; pentru orice ochi musca e un animal” interpretare şi modificare multiplă şi nejustificată a textului german “Die Fliege lebt, weil sie dreimal größer ist und getragen wird, sie ist für das Auge ein Tier“

15 “aprins” este interpretare, verbul german “glühen” nu presupune neapărat arderea, ci doar incandescenţa

16 „Acolo unde chilotul îi intră între coapse” este interpretare nejustificată a textului german “Wo das Höschen in die Schenkel schneidet“

17 „perii ruşinii“ este o traducere literală a cuvântului german „Schamhaar(e)“, aceasta nu este, în limba română, o expresie uzuală. Având în vedere duritatea limbajului şi a multor scene din carte, consider că se impune folosirea cuvântului „floci“

18 “papiotă” este mai puţin potrivit pentru a traduce germanul “Spule” decât “mosor”

19 “aţa face noduri” este o interpretare nejustificată a expresiei germane “der Zwirn macht Schritte“, care, după mine, se referă la pasul sau paşii cusăturii

20 “a firelor, a aţei”: aici repetiţia nu are sens, semnificaţia cuvintelor germane “Faden” şi “Zwirn” nefiind absolut identică. Pe lângă “fir, aţă de cusut”, cuvântul “Zwirn” mai înseamnă şi “stofă” sau “ţesătură”

21 “bun de înţepat” este o interpretare nejustificată a textului german “zum Stechen”

22 “atârnă un bulgăre de sânge”: se referă la textul german “über ihr hängt ein Nadelklumpen und ein Blutklumpen”, aici lipseşte un “bulgăre de ace şi”

23 “Şi în sudalmă mama pândeşte un mosor cu firele încâlcite deasupra lumii” este o transpunere eronată, care modifică în mod semnificativ sensul, a textului german “Und im Fluch lauert die Mutter des Zwirns mit verknäuelten Fäden über der Welt”, (Şi în înjurătură pândeşte mama aţei de cusut cu firele încâlcite deasupra lumii)

24 “maxilarele Clarei mestecă”: nu găsesc justificare pentru “maxilar”, dacă putem folosi “falcă”. Iar dacă autorul scrie “mahlen” (a măcina) şi nu “kauen” (a mesteca), consider că trebuie să respectăm asta

25 “Când înjură, Clara face mereu creţuri în obraz, în sudalmă fiecare vorbă e un glonţ şi poate să ţintească obiectele de pe buze” este o transpunere inexactă şi ambiguă a textului german “Clara hat, wenn sie flucht, immer Falten im Gesicht, denn im Fluch ist jedes Wort eine Kugel und kann die Dinge mit den Worten auf den Lippen treffen”. “Treffen” se traduce corect, în contextul dat, prin “a lovi”, verbul “a ţinti” nu implică câtuşi de puţin punerea în aplicare a intenţiei de a lovi, şi (cu atât mai puţin) reuşita ei. În plus, “obiect” mi se pare mai puţin potrivit decât “lucru”.

Concluzii

Traducerea unei pagini dintr-un roman conduce, comparată cu originalul, la 25 de observaţii, dintre care cam jumătate pot fi considerate greşeli grave. Cum calificăm această traducere? (Să lăsăm traducătorul în pace, că nu despre el este vorba. Nu îi datorăm nimic altceva decât o abordare cât se poate de obiectivă şi politicoasă.)

Eu, ca cititor (care, întâmplător, cunoaşte limba de origine) care a dat bani pe o carte, mă simt, când mă poticnesc de o astfel de grămadă de deficienţe, nu numai desconsiderat, ci chiar şi înşelat.

Îmi este absolut indiferent dacă unele greşeli sunt datorate incompetenţei sau superficialităţii traducătorului sau redactorului. Nu mă interesează nici numărul premiilor naţionale sau internaţionale pe care le-a primit traducătorul şi nici renumele editurii. Nu accept argumente generale (de fapt, fără o analiză atentă a cazului concret, simple locuri comune!) care încearcă să scuze orice fuşereală prin consideraţii legate de teoria traducerii sau de stil. Sigur că da, transpunerea necesită uneori adaptare, desprinderea de textual, dar pentru asta trebuie să existe un motiv întemeiat şi nu bunul plac sau ignoranţa. Cel mai mult mă deranjează consideraţiile de acest gen dacă sunt făcute de persoane care nu pot aprecia, din lipsă de cunoştinţe, textul de origine, dar care îşi permit totuşi sentinţe tranşante. Şi nici remunerarea de mizerie şi supraimpozitarea abuzivă a veniturilor traducătotilor sau redactorilor nu o pot accepta ca o scuză pentru calitatea slabă a unei traduceri („In conditiile astea, chiar mi se pare abuziv sa mai criticam traducerile si redactarile proaste”), cu toată înţelegerea şi compasiunea pe care o am pentru oamenii care stau în spatele acestor lucrări demne de Sisif. Prin asta putem doar să explicăm mizeria, dar nu să o şi scuzăm.

În “lanţul trofic” (simplificat): autor==>editură(I)==>traducător==>editură(II)==>cititor (ca să ne oprim aici şi să nu mai pomenim de reciclarea hârtiei) fiecare verigă, îşi are, bineînţeles, propriul microcosmos, ambianţa, aptitudinile, cunoştinţele, interesele şi dependeţele ei. Fără să bagatelizez nimic din aceste interdependenţe, dacă traducerea este, pentru mine, inacceptabilă, aşa cum am apreciat, atunci îmi rezerv dreptul să-mi exprim răspicat părerea, indiferent cine şi cum a contribuit la asta.