Iar a îngheţat Niagara. Apologeţii negaţionismului ecologic îşi ridică din nou căpşoarele, cu mintea lor scutită de povara vreunui argument ştiinţific, şi îşi strigă, cu spume la gură, crezul:
Încălzirea globală nu există!
Încălzirea globală este un fenomen natural!
Încălzirea globală este mană cerească! Dacă n-ar fi existat, trebuia inventată!
Nu eram eu, eram altcineva. Credeţi-mă, cam tâmpită situaţie. Era cât pe-aci să mă trezesc de îngrijorare.
Vocea mi-a spus:
„Trebuie în primul rând să afli cine eşti. După asta, caută-l pe tip şi împrieteneşte-te cu el.”
Suna absolut logic.
Pe chestia asta am dormit mai departe liniştit şi am visat altceva. Dar nu-mi mai amintesc ce.
„Ei, în sfârşit văd şi eu un italian* care arată ca un italian*!” zicea unul mai dăunăzi cu uşurare în glas.
Înţelepciunea este doar spoială. Şi ceea ce se străvede prin ea nu-i totdeauna frumos.
* Înlocuiţi „italian”, după voie, prin „evreu”, „norvegian”, „german”, „polonez” sau chiar „român”. Continuă să citești
Metamorfoza societăţii româneşti, pe care am încercat să o redau mai jos, a devenit din ce în ce mai dureroasă.
Există un motiv, nu doar imperativ, dar şi ireproşabil din punct de vedere etic, pentru ca Binele să învingă întotdeauna în lupta împotriva Răului. Cine altcineva ar putea să aibă grijă de nefericitul învins?
Triumfaţi! Cei învinşi vă vor mulţumi. Continuă să citești
Se pare că titlul de mai sus a fost unul foarte inspirat, şi asta indiferent de orice considerente estetice. Actualitatea sa devine din ce în ce mai stringentă, pentru că înţelepciunea este, pe front larg, în retragere. Iar umbre sunt destule. Voi fi silit, deci, să inaugurez pe acest blog o nouă rubrică.
Vorbim azi, încă odată, despre schimbările climatice. Continuă să citești
Datorez faptul că am luat cunoştinţă de această pianistă elveţiană unui lung ocol al informaţiei via America. Dar asta nu strică, bineînţeles, nimic din prospeţimea actului artistic…
În limbile franceză şi germană, etimonul „autarchie“ respectiv „Autarkie“ a fost preluat la finele secolului XVIII / începutul secolului XIX din limba greacă, („αὐτάρκεια“, care provine din „αὐτός“ şi „ἀρκεῖν“) sensul originar fiind similar cu cel din limba greacă: „frugalité, sobriété, tempérance; … contentement que l’on reçoit de son état“, respectiv „Zustand, in dem man keines anderen bedarf, Selbstgenügsamkeit“. Pentru limba engleză, mai căutaţi şi singuri. Continuă să citești
Lunga umbră a lui Marx apare de fiecare dată când ne tânguim de pacostea adusă de comunism. Eu cred însă că Marx s-ar fi răsucit mai degrabă în groapă, dacă ar fi văzut ce iese din tezele sale. Sau, dacă ar mai fi trăit pe vremea revoluţiei din 1917, s-ar fi ridicat împotriva bolşevicilor, apărându-şi utopia. Îi sar însă lui Marx „în apărare” fără a-i ierta aroganţa tâmpă. Continuă să citești
