De curând, am fost din nou forţat să reflectez asupra misoginiei, a imaginii femeii în societate şi a situaţiei în care se află emanciparea femeii la noi în ţară, printr-o imagine găsită pe site-ul Şi noi suntem familie. Această imagine mi-a trezit amintirea unei cărţi în limba germană pe care am descoperit-o acum vreo zece ani întâmplător într-un anticariat din Cluj. Hai să le pun una lângă alta, ca să vedeţi că asociaţia de idei nu este chiar trasă de păr: prima imagine (un pic modificată) ne redă intenţia cuiva de a-l explica pe Dumnezeu „pe înţelesul unei femei“, iar a doua (tot un pic modificată) reflectă încercarea, nu mai puţin temerară, de a explica femeia însăşi. (Pe înţelesul bărbaţilor, bineînţeles, pentru că femeile oricum nu prea înţeleg nimic.)
Pentru ca lucrurile să fie e cât se poate de clare, vă dau un citat din cartea lui Bogumil Goltz, scrisă cam prin 1860 şi reeditată în 1904:
„Muierea înclină, prin slăbiciunea sa, prin poziţia sa subordonată şi prin natura sa pasivă, la prefăcătorie şi viclenie, ei îi lipseşte entuziasmul pentru adevăr care îi caracterizează pe bărbaţii educaţi“

Noi bărbaţii, care ne simţim deranjaţi de excesele feministe care însoţesc câteodată mişcarea de emancipare a femeii, ar trebui să reflectăm un pic asupra mecanismelor care au dus la apariţia feminismului. Simplul fapt că emanciparea femeii mai este (în secolul XXI!) chiar şi în cele mai avansate societăţi, încă în curs de desfăşurare, ne pune pe noi, cei care deţinem puterea şi ne agăţăm de ea, într-o lumină nu prea măgulitoare.
Hai să vedem care sunt câteva din profeţiile (care se îndeplinesc singure) făcute de bărbaţi de-a lungul istoriei pentru a-şi justifica poziţia privilegiată în societate. Veţi remarca uşor faptul că nu mă refer la bârfa de cârciumă a unor necunoscuţi, ci la opiniile unor gânditori consacraţi… (Continued)