Skip to content

Marii sinucigaşi

Nu sunt împotriva dreptului la sinucidere, oricare ar fi motivele pe care le poate avea cineva pentru a-şi curma viaţa.
Dispreţuiesc însă laşitatea celor care nu reuşesc să facă acest pas fără a mai trage după sine şi pe alţii. Prin asta nu mă refer în primă linie la atentatorii sinucigaşi, aceştia sunt, de obicei, nişte sărmani spălaţi pe creier.
Mă refer, de exemplu, la pilotul de avion care se sinucide omorând cele câteva sute de pasageri care îi fuseseră daţi în grijă pentru a-i transporta de la A la B. Un caz este deja cunoscut, altul este, de curând, presupunere întemeiată.
Urăsc din inimă toţi sinucigaşii care fug de răspundere după ce au incendiat lumea, omorând milioane. Avem, în privinţa asta, un record stabilit de Hitler. Să vedem la ce ne putem aştepta de la Putin: retorica propagandei Kremlinului a depăşit deja, în cinismul ei, chiar şi cele mai virulente creaţii ale lui Goebbels.

Der kleine Demiurg / Micul demiurg

Nach unzähligen Experimenten und Berechnungen stellte er schließlich eine Formel auf, die die Vorgänge in der Realität einigermaßen genau beschreiben konnte. Sie war genauso reichlich gespickt wie eine Weihnachtsgans, allerdings mit lauter empirischen Korrekturfaktoren. “Meine Formel muß ein Naturgesetz sein”, dachte er sich voller Stolz, “sonst würde die Natur ihr nicht gehorchen”.

===

După nenumărate experimente şi calcule a postulat în sfârşit o formulă, care putea să descrie fenomenele reale cât de cât corect. Era la fel de bogat împănată ca o gâscă de Crăciun, însă cu o droaie de factori de corecţie empirici. „Formula mea trebuie să fie o lege a naturii”, a reflectat el plin de mândrie, „că altfel natura n-ar asculta de ea.”

 

Demiurg
Richard Teschner (1879 – 1948)

Telemea de oi

Dacă vă interesează pluralul terorii, DEX vă lămureşte pe loc: terori.
În schimb, dacă vă interesează cumva teroarea pluralului (lucru extrem de improbabil, pentru că, datorită mass media româneşti, vi s-a cam tocit simţul limbii), DEX tace chitic. Haideţi să vă ajut eu un pic: am mai scris despre asta de câteva ori aici, aici şi aici.
Am descoperit recent o nouă formă a ceea ce numisem mai demult „Pluralis Tampeniae”, adică folosirea obsesivă a pluralului chiar când nu este nevoie de el. Culmea e că vine de la un filolog (mai exact: o filoloagă sau filologă), redactoare şi traducătoare la tot felul de edituri.

Noștri, voștri nu se scriu NICIODATA cu doi i. Copiii (nostri), in schimb, se scriu cu trei!

Sigur că da, „se scriu”, pentru că e mai mulţi.

Erklärung / Explicaţie

Das Bild von Max Beckmann „Selbstbildnis gelb-rosa” wurde neulich für 20 Millionen Euro verkauft. Als Grund für diesen extrem hohen Preis wurde von Kunstexperten seine schwierige Entstehung angegeben: es muß nämlich für den Maler gar nicht so einfach gewesen sein, mit gekreuzten Armen zu malen.

===

Tabloul lui Max Beckmann „Autoportret galben-roz” a fost vândut recent pentru suma de 20 de milioane de Euro. Ca motiv pentru acest preţ extrem de ridicat, experţii în artă au indicat dificultatea cu care a fost creat, şi anume că pentru pictor n-a fost deloc uşor să picteze cu braţele încrucişate.

 

Cum o traducem pe Herta Müller: un fel de bilanţ

Lejeritatea diletantului nu poate compensa lipsa profesionismului, spun profesioniştii. Dar nu e nicio nevoie, slavă Domnului, spunem noi diletanţii.

În urmă cu vreo 11 ani, am trimis editurii Humanitas Fiction un mesaj prin e-mail prin care îmi exprimam dezaprobarea faţă de traducerea în româneşte a romanelor amintite aici.
Aşa cum mă aşteptam, n-am primit niciun răspuns. După principiul „dacă nu vreau, treaba lor!”, nu mi-am mai bătut capul cu ei.
Dacă aş fi un tip naiv, care n-a avut experienţa de a primi el însuşi sute de mesaje zilnic, aş putea să-mi imaginez că un redactor timid s-ar fi adresat, cu mesajul meu de cititor în mână, şefului său. “Ce faaaace?” ar fi răcnit acesta din urmă, “cititorii să citească, nu să scrie!” (Continued)

Deficienţe de transpunere la traducerea în româneşte a romanului Hertei Müller „Der Fuchs war damals schon der Jäger” de către Nora Iuga

Pentru versiunea românească am folosit „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, Humanitas Fiction 2010, Coordonator serie: Denisa Comănescu, Tehnoredactor: Manuela Măxineanu, Corector: Georgeta-Anca Ionescu, DTP: Emilia Ionaşcu, Carmen Petrescu.
Textul românesc a fost comparat cu originalul în limba germană, pentru care am folosit cartea apărută la editura Fischer Taschenbuch Verlag, 5 Auflage, 2010.
Traducerile proprii ale frazelor pe care le-am oferit (text cursiv) încearcă să redea cât mai exact – adesea literal – sensul textului german, fără să emită pretenţia de a fi elaborate din punct de vedere stilistic.

Concluzii
Numeroasele exemple amintite mai jos duc la constatarea că traducătoarea a ratat, din neglijenţă sau necunoştinţă de cauză, nu numai semnificaţia multor cuvinte simple, dar chiar şi înţelesul unor pasaje întregi. Deosebit de grav ne apare faptul că răstălmăcirea sensului unor expresii colocviale foarte cunoscute în limba germană, cum ar fi „sich durchbeißen” oder „über seinen Schatten springen” duce la formulări de-a dreptul stranii care derutează complet cititorul.
Atât abundenţa, cât şi gravitatea deficienţelor menţionate, sunt după părerea noastră nepermise. (Continued)

Inflaţie

Mihail Neamţu îl desfiinţează (dacă mă întrebaţi pe mine, pe drept; orbul şi Brăila!) pe Klaus Iohannis:

Argumentele unui intelectual: Toate punctele prin care Klaus Iohannis, ‘un Plăvan-Suveran îndepărtat de popor’, s-a transformat în ‘groparul democrației’
Autor: Alexandru Popescu
Publicat: 03/11/2022 22:37

Articolul este citat aici, unde dl Neamţu ne este prezentat ca:

Unul dintre cei mai mari intelectuali români, despre Klaus Iohannis: ‘Un Plăvan-Suveran îndepărtat de popor’, s-a transformat în ‘groparul democrației’
Analisti / Jurnalisti Politici
04.11.2022
Autor: Cristi Teodorescu

Doamne fereşte şi apără sărmana noastră Ţărişoară de toţi idioţii harnici, români, nemţi, Nemţi sau de alte naţii.

Morga lui Marga

Veţi zice, poate, că titlul conţine un joc de cuvinte ieftin. Sau veţi ajunge, printr-o căutare inteligentă pe google, taman în Liechtenstein. Puteţi zice ce vreţi, trăim doar într-o ţară liberă, dar dacă vă osteniţi să examinaţi mai atent mutra şi comportamentul domnului Andrei Marga, veţi ajunge, poate, să vă schimbaţi părerea. La fel de bine puteţi căuta ce vreţi, pe google sau aiurea, dar cu Liechtenstein nu are domnia sa chiar nimic în comun. Atât doar că pe-acolo se spune „Marga” în loc de „Morga” (adică „Morgen”).
Apologetul caloriferului calcă din nou în străchini, de data aceasta de dimensiuni geopolitice…

Debarcare fără debarcader

Inventivitatea Rusiei putiniste în materie de a se scăpa de persoane nedorite nu are margini. Mai nou se bagă la apă în adevăratul sens al cuvântului.

Muze şi harbuze

Am încetat să mai citesc prin Dilema Veche în momentul în care m-am poticnit de afirmaţia lui Sever Voinescu potrivit căreia teroriştii trebuie combătuţi cu propriile lor arme.
Dar iată că azi ajung, cu totul întâmplător (nu mă întrebaţi cum, habar n-am!), din nou pe-acolo şi îmi sare în ochi titlul atât de spiritual şi poetic “Muze / Gemüse*” al unui „articol” comis de Maria Balabaş, muziciană, jurnalistă radio şi ţărancă benevolă.
L-am citit. După fiecare pasaj îmi puneam repetat întrebarea dacă ceea ce citesc se chiar vrea luat în serios sau este un pamflet scris de o persoană mai puţin înzestrată. Explicaţia titlului (* Numele inițiativei de artă și grădinărit ecologic imaginată de noi, Maria și Vlad, odată cu mutarea la sat) nu a făcut altceva decât să-mi sporească nedumerirea. Şi nici poza care ilustrează textul nu m-a lămurit, ba dimpotrivă! Sunt în continuare indecis.

Judecaţi singuri:
„[ ] Și iată-mă în situația de a avea o casă la sat, între dealuri, de a trăi lîngă o grădină și de a deveni, vrînd-nevrînd, mult mai sensibilă la tot ce se întîmplă în natură. [ ] Din curiozitate și datorită proximității, am început să culeg plante, iar ceaiurile noastre zilnice înseamnă acum și o esențializare a modului în care soțul meu gîndește grădina, nu neapărat din perspectiva eficienței în agricultură, ci urmărind biodiversitatea. [ ] În urmă cu cîteva zile, l-am luat pe băiețelul meu și am mers împreună pe dealuri, în căutare de plante. [ ] Am urcat cu mașina o pantă destul de abruptă, am dat de o turmă de oi, ne-am depărtat de ele, în cele din urmă am oprit mașina în mijlocul cîmpului. [ ] Ascult sunetele cîmpului, bîzîitul gîzelor pe lîngă mine, îmi mai trag cîte-o palmă să nu mă piște goangele, ascult și sunetul palmei lovindu-se de ea însăși, la cîțiva metri mai încolo foșnește pădurea, copilul pornește avaria la mașină. Sînt aici.“
Bine bine, zic, dar de ce?